Luate des şi fără un sfat avizat, antibioticele devin, în scurt timp, ineficiente
Câteva dintre cele mai performante sisteme medicale naţionale se regăsesc în rândul unor ţări din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, rezistenţa la medicamentele antimicrobiene continuă să facă 25.000 de victime şi antrenează costuri de circa 1,5 miliarde de euro anual. Rezistenţa la antibiotice apare mai ales atunci când astfel de medicamente sunt luate “după ureche”, fără sfatul avizat al unui medic sau farmacist. Din această cauză, bacteriile şi unele ciuperci, care în mod normal sunt sensibile la tratamentul cu antibiotice, dezvoltă cu timpul tulpini mutante “echipate” cu gene de rezistenţă, în urma expunerii repetate sau îndelungate la aceşti agenţi antimicrobieni. Antibioticele îşi pierd astfel eficienţa, infecţiile persistă şi se răspândesc, iar unii pacienţi îşi pierd viaţa.
Centrul European pentru Prevenirea şi Combaterea Bolilor (ECDC) reaminteşte soluţiile la îndemână pentru prevenirea rezistenţei la antibiotice: administrarea prudentă a antibioticelor, numai când sunt necesare, în doza corectă, cu un interval optim între doze şi doar pe durata tratamentului; controlul infecţiilor, prin igiena mâinilor şi prin izolarea celor care sunt infectaţi cu diverse bacterii.
Alături de ţările nordice şi de Germania, consumul de antibiotice în România este cel mai scăzut din Europa. Totuşi, ţara noastră a ocupat, în intervalul de timp 2008 - 2010, al doilea loc în Europa în ceea ce priveşte cazurile de rezistenţă la meticilină a Stafilococului auriu, o bacterie patogenă ce participă într-o măsură decisivă la apariţia infecţiilor intraspitaliceşti (nozocomiale).
Evitarea automedicaţiei (răceala şi gripa nu se tratează cu antibiotice), apelul la medicul de familie pentru recomandarea medicamentelor potrivite pentru fiecare afecţiune şi măsurile stricte de igienă personală sau colectivă împotriva infecţiilor, sunt cele mai sigure căi pentru a evita apariţia rezistenţei la antibiotice.
