* Chiar şi la o concentraţie de doar 0,3 grame de alcool pur la un litru de sânge, distanţele nu mai pot fi apreciate corect de către şoferi *
De la începutul anului, deci în doar două luni, insuficienţii poliţişti rutieri gălăţeni au depistat 134 de şoferi care au condus autovehicule după ce au consumat alcool. S-ar putea ca restul rămaşi nedepistaţi să fi fost mai numeroşi. Oricum, legea este fermă:
„Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani”. Aşadar există trei riscuri pentru care este important să se cunoască efectele nocive ale alcoolului: de a omorî, de a fi omorât şi de face închisoare chiar şi fără a provoca un accident.
Ce trebuie ştiut despre alcoolemie
Alcoolemia reprezintă concentraţia sanguină de etanol (alcool etilic), consecutivă ingestiei de băuturi alcoolice. Determinarea acesteia are valoare medico-legală, fiind efectuată de un serviciu de expertiză acreditat (Institutul Medico-Legal, serviciile medico-legale judeţene, spitale judeţene şi spitale de urgenţă).
Valoarea normală a alcoolemiei este, evident, zero, iar cea patologică, de 150-500 mg/dl.
Ca intensitate, efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variabile de la o persoană la alta, în funcţie de mai mulţi factori (toleranţă la alcool dobândită prin consum frecvent, greutate corporală, stare de sănătate, sex etc.).
În urma consumului de băuturi alcoolice, curba alcoolemiei urmează două faze: creşterea rapidă a concentraţiei de alcool în sânge datorită absorbţiei digestive, urmată de scăderea datorată metabolizării alcoolului.
Efectele alcoolului asupra capacităţii de conducere
Experimental au fost stabilite următoarele simptome ale diferitelor grade de alcoolemie:
- până la 0.3 g la 1000 mililitri de sânge - uşoară reducere a vederii, estimare eronată a distanţelor, percepţie dificilă a luminilor în mişcare;
- sub 0.5 la mie - micşorarea timpului de reacţie, estimare şi percepţie eronată a vitezei;
- sub 0.8 la mie - reducerea acuităţii vizuale cu circa 10-20 la sută, reducerea timpilor de reacţie; scăderea acuităţii vizuale.
- depăşirea pragului de 0.8 g de alcool pur la 1.000 de mililitri de sânge este considerată faptă penală deoarece la o asemenea concentraţie reducerea acuităţii vizuale ajunge la 20 - 30 la sută („imaginea este înceţoşată”), timpii de reacţie se înjumătăţesc şi apar tulburări de echilibru, capacitatea de conducere a autovehicolului fiind mult afectată.
Factorii de care depinde alcoolemia
Concentraţia de alcool în sânge este proporţională cu cantitatea ingerată, fiind influenţată şi de viteza cu care a fost consumată băutura alcoolică. Cu cât timpul în care s-a consumat o anumită cantitate de alcool este mai redus, cu atât va fi mai mare alcoolemia.
Ficatul procesează o doză de bere, un pahar cu vin sau "o tarie mică" în aproximativ o oră. Dacă se beau două, trei sau mai multe doze, ficatul nu va putea descompune într-o oră decât o parte din alcoolul absorbit, iar restul va circula în fluxul sanguin câteva ore până când, treptat, va fi metabolizat şi apoi eliminat.
Şi greutatea corporală influenţează alcoolemia în sensul că o persoană "cu greutate" (cea măsurabilă în kilograme, nu în unităţi monetare...) va fi mai puţin afectată de o aceeaşi doză de alcool, comparativ cu o alta „suplă”.
Băutorii „profesionişti” ştiu că mâncarea din stomac diminuează la rândul ei alcoolemia. Când se bea după o masă copioasă, în special atunci când s-au consumat alimente grase, alcoolul va trece mai lent în sânge.
De asemenea, mai contează şi ce se bea. Cu cât o băutură este mai tare (alcoolizată), cu atât alcoolul va fi mai rapid absorbit. Alcoolul distilat are efectul cel mai rapid, urmat de vin şi de bere.
Este bine ştiut şi faptul că sucurile naturale sau apa (în amestec cu „tăria”) încetinesc procesul de asimilaţie a alcoolului, în timp ce adaosurile carbogazoase sporesc viteza de absorbţie a acestuia. Mai nou se poartă combinarea alcoolului cu băuturi energizante, efectul de potenţare fiind „şi mai şi” !
Chiar şi temperatura băuturii ingerate poate influenţa concentraţia indicată pe displayul alcooltestului în care vă cere să suflaţi agentul de la Circulaţie.
O ţuică sau un vin fiert te "încalzesc" mai repede decât un whisky cu gheaţă.
Cât despre cine „ţine mai bine la băutură”, specialiştii spun că femeile absorb mai repede alcoolul decat bărbaţii, fără însă ca asta să fie o regulă.
Statistici la volan
Trei pahare de vin sau bere cresc de zece ori riscul de a produce un accident rutier. Beţia la volan este responsabilă de 40 la sută din cazurile de decese survenite ca urmare a accidentelor de circulaţie şi de 35 la sută din cele soldate cu răniţi sau doar cu pagube materiale.
Unul din trei accidente mortale este direct legat de consumul de alcool şi în 85 la sută din cazuri acesta e provocat de băutorii ocazionali (nu de consumatori cronici).
