Alături de criza perpetuă şi parcă din ce în ce mai acută a sistemului medical românesc, anul care tocmai se încheie marchează şi numeroase premiere medicale autohtone. Cele mai notabile reuşite sunt în domeniul chirurgiei cardiovasculare, a neurochirurgiei şi în prelevarea de organe destinate transplanturilor.
Primul transplant hepatic
Şeful Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, dr. Irinel Popescu, a efectuat în premieră în ţara noastră un transplant hepatic unui pacient de 46 de ani, diagnosticat cu cancer colorectal cu metastaze hepatice. ''În mod obişnuit, nu se face transplant hepatic pentru asemenea indicaţii, deoarece există posibilitatea ca, după operaţia de transplant, boala neoplazică să disemineze. De aceea, indicaţiile trebuie făcute cu foarte multă precauţie. În cazul nostru, este pentru prima oară când se face un transplant cu o asemenea indicaţie'', afirmă profesorul Irinel Popescu, citat de portalul Agerpres.ro.
Inimă mecanică de împrumut
La Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "C. C. Iliescu" din Bucureşti a fost aplicată pentru prima oară, în luna februarie, procedura de asistare cardio-pulmonară postoperatorie de tip ECMO - oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, pentru şoc cardiogen, după o operaţie pe cord deschis. Echipa care a aplicat procedeul a fost una complexă, condusă de conf. dr. Şerban Bubenek. Pacienta asistată prin această metodă a fost cuplată la aparate pentru mai bine de 65 de ore, în secţia ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă), până când funcţia respiratorie şi cea cardiacă au început să se apropie de normal. Costul unei astfel de intervenţii este de aproximativ 3.500 de euro, faţă de 100.000 de euro, cât costă implantarea unei inimi artificiale.
Epilepsia, noi speranţe
Chiar pe data de 1 martie, o intervenţie complexă de implantare a şapte electrozi intracerebrali, având ca scop identificarea exactă a locului în care se află focarul epileptic şi extragerea acestuia, a fost efectuată la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, preciza, după intervenţie, că echipa medicală care l-a avut drept coordonator pe dr. Jean Ciurea. a fost formată din chirurgi, neurologi şi biofizicieni. Pacientul care a fost supus acestui implant suferea de epilepsie focală, localizată în zona vizuală a creierului, potrivit Agerpres. Tratamentul se adresează celor care nu îşi mai pot controla crizele cu tratament medicamentos adecvat, astfel încât intervenţia redă societăţii un adult normal, care poate fi integrat social.
Un deces care a salvat alte vieţi
În luna aprilie, la Centrul de Excelenţă de Transplant Oradea a avut loc o prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator de organe fără activitate cardiacă. Era primul donator de acest tip din România de la care se recoltau mai multe organe (ficat, rinichi) şi mai multe ţesuturi (cornee, piele), acesta fiind în moarte cerebrală iniţial, dar ulterior încetându-i şi inima să bată, după cum declara, pentru AGERPRES, dr. Victor Zota, coordonator naţional de transplant.
Premieră ortopedică
O operaţie de hemipelvectomie dreaptă, cu reconstrucţie cu alogrefă şi artroplastie totală de şold a fost realizată, pentru prima oară în România, la Spitalul de Ortopedie MedLife, în luna iunie a acestui an. Dintr-un comunicat al instituţiei remis la acea vreme presei, acest tip de intervenţie era unic prin complexitatea şi riscurile implicate. Operaţia a necesitat 12 ore şi a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din 12 medici şi condusă de prof. dr. Mihai Popescu (ortopezi, chirurgie vasculară, urologi, chirurgie general, ATI), având la dispoziţie aparatură de ultimă generaţie. Hemipelvectomia a presupus înlăturarea unei jumătăţi din bazin (pelvis) şi apoi reconstrucţia bazinului cu alogrefă, structura care a fost obţinută de la o bancă de ţesuturi.
Iaşul şi chirurgia pediatrică
Ajungem la luna august, atunci când o echipă de cinci medici ieşeni de la Spitalul de Pediatrie "Sfânta Maria" a petrecut 12 ore în blocul operator pentru a efectua un transfer liber de ţesuturi la un adolescent în vârstă de 17 ani. Intervenţia este o premieră pentru unitatea medicală. Dr. Valentin Munteanu, managerul Spitalului de Pediatrie din Iaşi, declara că în timpul intervenţiei s-a recurs la transferul liber al unor ţesuturi cu tot cu vasele aferente de la antebraţ la piciorul stâng care a fost strivit în timpul unui accident.
Operaţie cu sprijin german
În septembrie, o echipă de medici de la Spitalul Floreasca a realizat, în premieră în România, două operaţii de denervare a arterei renale, operaţie care îi ajută pe pacienţii hipertensivi, rezistenţi la mai mult de patru medicamente, să reducă tensiunea arterială.
Operaţia s-a realizat cu ajutorul unei tehnici aduse din Germania de către doctorul Karl Stangl, cardiolog la Clinica Charite de la Universitatea din Berlin, cel care a şi coordonat intervenţia chirurgicală.
Chirurgia cardiacă, în prim-plan
În luna octombrie, două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit ’stand pentru bifurcaţii’ au fost realizate, în premieră naţională, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Potrivit prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful Secţiei de cardiologie, a fost utilizat un dispozitiv special, care se montează în arterele inimii şi permite „ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise". „Este vorba despre ceea ce numim un dispozitiv special pentru bifurcaţie sau stand pentru bifurcaţie", preciza medicul, într-o informare destinată presei.
Stent biodegradabil
O altă premieră medicală naţională a avut loc în luna noiembrie, atunci când la Centrele de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională Med New Life (MNL), cu punct de lucru în incinta Delta Hospital din Bucureşti, a fost implantat primului stent resorbabil. Acest tip de stent fusese lansat pentru prima oară în Viena, tot în luna noiembrie. Stentul este utilizat pentru pacienţii cu leziuni coronariene. Mai mult de o treime dintre cei cu astfel de afecţiuni necesită implant de stent, explica medicul dr. Dan Deleanu, coordonator Cardiologie Intervenţională Med New Life şi şef al Secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Boli Cardiovasculare ''C. C. Iliescu”.
