Anunţul conform căruia ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, intenţionează ca din luna martie să oprească finanţarea din fondul unic de asigurări de sănătate către sectorul medical privat a adus un adevărat şoc într-un sistem medical românesc aflat până nu demult într-o apatie bolnăvicioasă. Chiar dacă decizia oficialului nu afectează în mod direct niciun spital privat din Galaţi, din simplul motiv că judeţul nostru nu dispune de o astfel de instituţie sanitară, hotărârea îi atinge, în schimb, la nivel individual, pe gălăţenii care până acum erau dispuşi să plătească pentru a fi trataţi mai bine în spitalele private din alte zone ale ţării.
Bani pentru mulţumirea cetăţenilor
La sfârşitul săptămânii trecute, Nicolăescu afirma că procentul de aproximativ 10 la sută folosit în prezent pentru finanţarea spitalelor private va fi redirecţionat către sistemul public de sănătate. Ministrul îşi motiva decizia prin faptul că împreună cu cei 200 de milioane de lei alocaţi pentru anestezie şi terapie intensivă (ATI), suma redirecţionată va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor.
Reacţii imediate
În Bucureşti funcţionează zece unităţi spitaliceşti private, în timp ce în restul ţării există alte 12. Mulţi dintre managerii acestora au fost luaţi prin surprindere de anunţul ministrului. Totuşi, spun ei, oricum spitalele pe care le conduc nu aduceau venituri nici în perioada în care primeau finanţare de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Aceştia au anunţat că nu au de gând să majoreze tarifele, cel puţin într-o primă fază. Reacţii dezaprobatoare au venit şi de la organizaţiile bolnavilor cronici din România, care au explicat faptul că banii cu care fiecare dintre noi contribuie la fondul unic de asigurări de sănătate nu sunt bani publici. “Dacă mergem pe o asemenea logică, ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, pentru că şi ei sunt organizaţi ca o formă privată. Considerăm însă că spitalele de stat şi cele private trebuie să fie tratate în mod egal. Astfel, pentru acelaşi serviciu, trebuie decontată aceeaşi sumă de bani de către CNAS”, a declarat Iulian Petre, vicepreşedinte Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Datorii plătite din banii asiguraţilor
Există şi voci, deloc puţine la număr, care spun că prin această decizie ministrul Sănătăţii încearcă să achite datoriile existente în prezent către furnizorii de medicamente. Dacă până acum astfel de restanţe puneau fi amânate de la un semestru la altul, o directivă europeană votată recent interzice acest lucru. În cazul în care lucrurile stau astfel (lucru care se va confirma sau nu abia după ce bugetul va fi votat, cel mai devreme, în luna martie), atunci oficialii au ales practic sacrificarea unei bune părţi a populaţiei (plătitorii de contribuţii către fondul de sănătate) pentru plata unor datorii acumulate adesea din cauza unui management defectuos.
Pentru ce servicii va trebui să plătim
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, a nuanţat la începutul acestei săptămâni care sunt serviciile medicale pentru care vom fi nevoiţi să plătim şi pentru care vom avea în continuare gratuitate. Astfel, măsura sistării contractelor pe care CNAS le încheia cu spitalele private va afecta strict partea de spitalizare şi intervenţii chirurgicale, nu la tratamentul ambulatoriu. Analizele, consultaţiile, investigaţiile şi unele tratamente uşoare vor fi în continuare compensate şi la privat. „Este vorba despre un anumit tip de intervenţii chirurgicale. Foarte bine că te duci şi te tratezi la un spital privat ambulatoriu, te duci pentru analize, tratamente uşoare. Problema este la operaţii, pentru că până la urmă operaţiile complicate se fac tot în spitalele de stat”, a explicat Raed Arafat, citat de Evz.
Naşterile în clinicile private
Majoritatea gălăţenilor apelează la clinicile private mai ales atunci când este vorba de naşteri. “Statistic, între trei şi patru gălăţence aleg să nască lunar într-o clinică privată. Acestea nu depăşesc mai mult de câteva procente din totalul naşterilor înregistrate în judeţul nostru”, a explicat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, dr. Valentin Boldea. Spre exemplu, dacă acum o femeie însărcinată care alege o clinică privată trebuie să scoată din buzunar în jur echivalentul a 1.000 de euro, după intrarea în vigoare a deciziei ministrului suma s-ar mări cu aproximativ 1.500 de lei.
