„Pui mic”, „Iubi”, „Prinţesă”, „Mâţ”, sau duetul „Pisi - Motănel” ori "Mami - Tati" fac parte din inepuizabilul compendiu al numelor de alint menite să coloreze şi personalizeze un cuplu * Uneori însă, în spatele dulcilor apelative se ascund capcane care n-au nimic de-a face cu dragostea, duioşia sau afecţiunea
„Prinţesă”, „Puiuţ”, „Grasule”, „Iubi-Iubirică”, „Motănel”, „Pisi” sunt printre cele mai frecvente nume de alint în cuplu. Fie că sunt folosite doar în momentele de intimitate şi tandreţe, fie că devin uzuale ori sunt folosite pentru a îndulci misiuni gen „Pui mic, spală şi tu vasele”, apelativele de alint, împletite cu diminutive şi de epitete dulci, fructate ori mângâioase formează un univers intim al celor doi. Unii îndrăgostiţi merg mai departe şi îşi alcătuiesc propriul limbaj secret, în care fiecare cuvânt capătă o rezonanţă nouă, unică şi nebănuită de străini, termeni inventaţi care, ca un fir roşu, invizibil, îi conectează unul de celălalt. Dincolo de dulceaţa unui răsfăţ verbalizat se ascund şi capcane, unele nebănuite.
Câte „Prinţese” ori „Iubi” a avut el?
Unele femei refuză alintul pentru că se gândesc câte alte „Pisi”, „Iubi” sau „Prinţesă” au fost înaintea lor. Şi uneori „Pisi” e folosit pentru ca nestatornicul şi cuceritorul „Pui(uţ)” să nu se trezească spunându-i iubitei pe alt nume! Aşa că foloseşte „Iubi” pentru toate! E şi asta o metodă să nu-ţi încarci memoria, şi să rişti să-i spui „Miha” când pe ea o cheamă „Gabi”.
Masculinitatea, pusă în pericol!
Nu toţi bărbaţii se simt confortabil când e vorba de alinturi. Giugiuleala din vorbe poate dilua sau edulcora pasiunea mistuitoare dintr-o partidă de sex. Un bărbat se poate plictisi să i se spună într-un anume fel, ori intră la bănuieli legate de câţi „Pui” au mai fost în inima iubitei lui. Iar alţii se pot simţi mai puţin bărbaţi din cauza unor dezmierdări care îi fac să pară mici, slabi şi neajutoraţi…
„Albinuţa”, sau „Bebeluş”
Presa, tabloidă sau nu, a mediatizat intens numele de alint ale vedetelor. Ştim cu toţii că, pentru primarul Florentin Pandele, soţia, Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, este „Albinuţa”. Într-o vreme, pentru Cătălin Botezatu, Bianca Drăguşanu a fost „my love”, iar el pentru ea „divul”, numele fiind salvate astfel în telefonul mobil. Dacă pentru Monica Gabor, Irinel Columbeanu a fost doar „Iri”, misteriosul „Mr. Pink” este „bebeluş” în româneşte. Aşa se face că de câte ori îl sună, chinezul aude "How are you my bebeluş". Cristi Borcea este „Pui” pentru mai tânăra şi noua lui soţie, în vreme ce ea este „Iubire”, cei doi spunându-şi rar pe nume. Ne întrebăm cum se alintau Borcea şi fosta lui soţie...
Mugurel, Nicuşor şi Doruleţ au devenit bărbaţi!
Pentru un părinte, copilul lui va fi mereu copil, chiar dacă a ajuns la maturitate. Numele de alint se nasc pur şi simplu din duioşia şi dragostea faţă de cel sau cea abia venit/ă pe lume. Dacă nu e un apelativ special, atunci diminutivul gingaş ia locul numelui din certificatul de naştere: Bogdan devine „Bobo”, Ionuţ se transformă în „Nuţu” şi tot aşa. De multe ori, copilul capătă în certificatul de naştere numele gata diminutivat. Evident, „Nicolae” sună prea mare şi serios pentru bebeluşul din scutece care e mai degrabă "Nicuşor". Şi „Doruleţ” pare a fi numele perfect pentru un copil foarte dorit. Mugurel poate fi şi el o alegere grozavă când puiul de om a adus primăvara în viaţa şi familia părinţilor. Dar ce te faci când Doruleţ, Mugurel şi Nicuşor devin oameni maturi, bărbaţi în toată firea, şi parcă nu prea le mai place să li se spună pe numele din buletin. Gingăşia dezmierdului nu se potriveşte deloc cu imaginea lor de bărbaţi!
Superficialitatea edulcorată - „Frumuşik”, „Nebunik” şi „Dulcik”, pe reţelele de socializare
Dragi părinţi, să nu vă minunaţi dacă, ajuns la adolescenţă, fiul sau fiica vor începe să refuze sau să protesteze în faţa numelor de alint care i-au făcut deliciul copilăriei. Răzvrătirea este firească pentru că ei nu se mai simt copii şi vor să fie luaţi în serios. Ori un nume de alint sau un diminutiv le-ar părea un atentat la personalitatea lor aflată în plină expansiune.
De cealaltă parte, există riscul ca diminutivul, răsfăţul verbalizat să devină un mod de viaţă nu doar de adresare. Reţelele de socializate, ID-urile de messenger sunt pline de „dulcik”, „frumushik”, „nebunik”, „zapacik” şi alte „ik” la kilogram. Zeci de tinere se declară dulcele, frumuşele, nebunici sau zăpăcele, crescându-le glicemia celor din jur şi reinventând limba română. E adevărat, fiecare se poate simţi cât vrea de dulce, important este ca superficialitatea edulcorată să nu ia locul realismului şi profunzimii în gândire şi atitudine.
Inimioare personalizate
Industria dragostei prosperă în luna februarie când cei care nu "ţin" Valentine's Day sărbătoresc măcar Dragobetele. Aşa se face că pe piaţă au apărut deja tot felul de suveniruri şi simboluri ale iubirii, gata personalizate. Inimioarele pluşate, cănile şi celelalte obiecte folositoare sau nu, care pot fi date cadou sunt gata personalizate nu doar cu nume, ci direct cu alinturi. Deci poţi cumopăra fără probleme un "Te iubesc, Grasule!" sau "Te iubesc, Pui!", dacă aşa îţi dezmierzi alesul ori aleasa!
