Ce trebuie să ştim despre tratarea răcelii la copii

Ce trebuie să ştim despre tratarea răcelii la copii
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ne propunem să răspundem prin intermediul sfaturilor specialiştilor la cele mai frecvente întrebări privind tratamentul şi atenuarea simptomelor din răcelile de sezon la copii.

Despre febră şi despre cum scădem temperatura

Febra reprezintă modul de reacţie a organismului la agenţii patogeni şi este provocată de proteinele pirogene pe care corpul le elimină atunci când luptă împotriva unor microbi. Eliminarea acestor proteine este maximă în a 2-a şi a 3-a zi de boală, ceea ce face ca cele mai multe viroze să se termine după 3 zile. Când scăderea febrei se realizează foarte rapid prin administrarea medicamentelor, boala poate evolua spre 5-7 zile. În general, la  un copil cu febră moderată în context viral trebuie avute în vedere două aspecte. Primul este hidratarea corespunzătoare pentru că există pierderi de lichide prin transpiraţie - asta înseamnă ceaiuri calde şi sucuri de fructe, nu doar apă. Al doilea aspect, la fel de important, este menţinerea unei temperaturi a mediului ambient de 16-18 grade, pentru ca bolnavul să poată elimina căldura în mediul extern. Aceste manevre ajuta la scăderea febrei de cele mai multe ori, antitermicele fiind recomandate pentru febra mare, când exista risc de convulsii. De exemplu, la un copil care face 38-38,5 grade Celsius este de preferat ca întâi să-l hidratăm şi să-l îmbrăcăm subţire. Dacă după 30 minute nu  scade temperatura sau din contra avem o creştere, atunci apelăm la antitermice.

Cum se administrează antitermicele

Febra poate să apară la intervale extrem de variate. Dacă intervalul dintre două episoade febrile este de 4 până la 6 ore, trebuie să se utilizeze antitermice de clase diferite, în alternanţă. De exemplu, dacă iniţial i s-a dat copilului un medicament a cărui substanţă de bază este ibuprofenul - siropuri gen „Nurofen", „Marcofen", iar după patru ore copilul face din nou febră, atunci i se va administra paracetamol. Aşa nu se depăşesc dozele pe 24 de ore din fiecare medicament. Dacă intervalul în care reapare febra este mai mare, administrarea antitermicului trebuie împinsă până la momentul respectiv. Dacă intervalul este mai scurt de patru ore, atunci folosim metodele fizice, respectiv răcorirea extremităţilor corpului cu prosoape înmuiate în apă şi stoarse.

Cât durează tusea după o răceală?

Tusea poate evolua de la seacă la tuse plină şi apoi iar la tuse seacă. În funcţie de tipul de tuse se pot administra siropuri, picături sau aerosoli la recomandarea medicului. Un copil cu multe secreţii nazale poate prezenta tuse prin drenarea acestor secreţii în gât şi iritare locală. În acest caz, o curăţare corespunzătoare a nasului rezolvă şi tusea. Dacă inflamaţia căilor respiratorii este extrem de intensă se poate recurge la medicamente cu rol mucolitic şi antiinflamator.  Dacă răcelile se limitează la nivelul căilor respiratorii superioare, aerosolii sunt benefici prin acţiunea lor locală. Numărul şedinţelor de aerosoli variază de la una la trei pe zi. Tusea seacă nu trebuie inhibată, decât dacă produce un disconfort deosebit. După o răceală, există posibilitatea unei tuse reziduale de la una până la două săptămâni, care se remite de la sine, fiind vorba de procesul de regenerare a mucoasei respiratorii.

Cum curăţăm nasul

Mucoasa nasului trebuie umidificată şi curăţată. Acest lucru se poate realiza cu ser fiziologic călduţă (rece determină vasoconstricţie). Serul se administrează astfel: 1-2 picături în fiecare nară, de 5-6 ori pe zi. Dacă folosim apă de mare se administrează doar de 3-4 ori pe zi.

Curăţarea nasului se va realiza cu 15-20 de minute înainte de masă. Un nas înfundat nu permite o respiraţie normală, determină dificultăţi în alimentare. Nu se face după masă, întrucât copilul se agită, poate să verse şi să aspire conţinutul gastric în căile respiratorii. Soluţiile nazale de tip „Olynth" nu trebuie administrate mai mult de 3 ori pe zi şi nu mai mult de 5 zile.

Dacă secreţiile nazale persistă şi după umidificarea cu ser fiziologic, ele se aspiră cu pompiţa, aspiratorul nazal sau batista bebeluşului. Aspirarea se va realiza de trei ori pe zi. Doar dacă se impune, în mod excepţional, se poate face de mai multe ori pe zi. Dacă se insistă prea mult, există riscul să lezăm mucoasa nazală. În cazul copiilor mai mari, după administrarea de ser fiziologic, trebuie să-şi sufle nasul corect: întâi o nară şi apoi cealaltă.

Citit 2171 ori Ultima modificare Miercuri, 27 Februarie 2013 17:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.