În urma reorganizării direcţiilor de sănătate publică şi a caselor judeţene de asigurări de sănătate, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că un procent cuprins între 3 şi 5 la sută din angajaţii acestor instituţii îşi vor putea pierde locurile de muncă. Estimarea a fost făcută în cursul zilei de joi, cu ocazia unei dezbateri organizate de Societatea Academică din România. “După reorganizare, DSP-ul respectiv rămâne la nivel de birou la nivelul judeţului, restul personalului, cu atribuţii, pleacă la consiliul judeţean. O parte din atribuţii, prin descentralizare, le trecem la autorităţile locale. O altă parte din atribuţii, cu unii specialişti de pe plan judeţean, le ducem la nivel de regiune. Unii medici şi asistenţi care nu îşi mai găsesc locul în direcţia de sănătate publică au locuri de muncă - nici nu vă imaginaţi cât de multe sunt - în spitale, la alţi operatori de servicii medicale care caută astăzi medici şi asistenţi medicali. (...) Şi probabil că vor fi 3-5 la sută din cei care într-adevăr nu vor avea unde să lucreze şi vor trebui să meargă în şomaj. Sigur, pentru asta ne chinuim cu Ministerul Muncii să găsim soluţiile necesare, să le oferim nişte plăţi compensatorii, poate o recalificare", a spus ministrul, citat de Agerpres.
CJAS-uri, soluţie asemănătoare
În cazul caselor judeţene de asigurări sănătate, Nicolăescu a spus că ia în calcul o soluţie similară celei pentru DSP-uri. El a apreciat că funcţionarea acestor autorităţi judeţene nu este eficientă în multe cazuri. Spre exemplu, există judeţe în care la direcţia de sănătate publică este angajat un singur medic, restul personalului fiind de altă specialitate.
"Poate că exprimarea desfiinţarea DSP-urilor şi a caselor judeţene de sănătate a fost prea dură. Pot să remarc că şi eu am uneori exagerări de comunicare aşa cum toată lumea probabil că are. Dar nu asta cred că este important. Important este că prin reorganizare şi restructurarea unor asemenea celule deconcentrate ale Ministerului şi ale Casei putem într-adevăr să debirocratizăm, să flexibilizăm, să apropiem serviciile autorităţilor publice de cetăţean şi totodată putem să identificăm economiile şi să le utilizăm", a afirmat Eugen Nicolăescu.
