Lumea se confruntă cu una dintre cele mai grave crize politico-militare din ultima jumătate de secol * Iată ce vă sfătuiesc specialiştii să faceţi în cazuri extreme
În aceste zile, suntem martorii, dar am putea foarte uşor să devenim victimele uneia dintre cele mai grave crize politico-militare de la cea din 1962 dintre SUA, URSS şi Cuba. În ultimul timp, Coreeea de Nord şi-a intensificat atacurile verbale împotriva Statelor Unite ale Americii şi a Coreei de Sud. Mai mult, regimul de la Phenian a dus lucrurile la un cu totul alt nivel. De la declaraţii, comuniştii au trecut la fapte. Vineri, Coreea de Nord a transportat o a doua rachetă cu rază medie de acţiune pe coasta de est şi a instalat-o pe un lansator de rachetă mobil. Racheta de tip Musudan, dezvăluită prima dată la o defilare militară în octombrie 2010, ar avea o rază de acţiune teoretică de aproximativ 3.000 de kilometri, adică ar avea capacitatea de a atinge Coreea de Sud şi Japonia. "Coreea de Nord este aparent pregătită să lanseze aceste rachete fără avertisment", a declarat un oficial sud-coreean de rang înalt. Presa sud-coreeană şi japoneză nota apoi că Phenianul pare să fi poziţionat pe coasta de est o întreagă baterie de rachete de tip Musudan. Surse militare afirmă că nord-coreenii ar putea efectua un tir de rachetă pe 15 aprilie, data marcării zilei de naştere a fondatorului regimului stalinist nord-coreean Kim Il-sung, care a murit în 1994.
Pe de altă parte, nici americanii nu au stat degeaba. După ce au avertizat în nenumărate rânduri regimul de la Phenian, SUA şi-au trimis în zonă mai multe avioane militare, în timp ce aliatul Coreea de Sud şi-a mobilizat navele militare dotate cu capacităţi de interceptare a rachetelor. Criza acestor zile este aproape identică cu cea din urmă cu 51 de ani. Atunci actorii principali erau SUA, URSS şi Cuba. Criza rachetelor cubaneze a fost o confruntare între Uniunea Sovietică şi Statele Unite în legătură cu proiectilele nucleare sovietice amplasate în Cuba. Criza a început la 14 octombrie 1962 şi a durat 38 de zile, până pe 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să se transforme în război nuclear şi să dea naştere celui de-Al Treilea Război Mondial.
Care este poziţia României
Aparent, această criză nu priveşte în niciun fel România. Nimic mai fals. Statul român este membru NATO şi are tratate politice şi militare cu Statele Unite ale Americii. Deşi este greu de crezut că România va fi atacată direct vreodată de Coreea de Nord, pericolul tangenţial al unui război nuclear rămâne valabil. De altfel, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a şi condamnat testele nucleare făcute de Coreea de Nord la începutul acestui an. "Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă profunda îngrijorare şi condamnă cu fermitate testul nuclear efectuat de către Republica Populară Democrată Coreeană la data de 12 februarie 2013, cu ignorarea mesajelor de îndemn la reţinere transmise de către comunitatea internaţională. Prin această acţiune, RPD Coreeană a încălcat rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU prin care s-a solicitat autorităţilor de la Phenian să renunţe la programele balistice şi de arme de distrugere în masă, revenirea imediată în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT) şi Acordului de garanţii încheiat cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), precum şi reluarea, fără precondiţii, a negocierilor hexapartite privind programul nuclear nord-coreean. În acest context, România continuă să fie profund preocupată de persistenţa lipsei de cooperare a RPD Coreene cu AIEA. MAE solicită autorităţilor RPD Coreene să respecte toate rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU şi să se abţină de la orice acţiune care afectează pacea şi securitatea în regiunea Asiei de Nord-Est, cu îndeplinirea strictă a angajamentelor internaţionale asumate pe linia neproliferării", se arată într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Ce trebuie să facem
Cel mai probabil, în cazul în care se va trece de la vorbe la fapte, România ar putea fi lovită de radiaţiile rezultate în urma exploziilor nucleare. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi îi sfătuieşte pe gălăţeni ca în astfel de situaţii să-şi păstreze calmul. "În funcţie de tipul stării de urgenţă, autorităţile locale vor activa planul de intervenţie în caz de accident nuclear. Măsurile de protecţie care se întreprind în asemenea situaţii sunt: adăpostirea, evacuarea şi administrarea de iodură de potasiu", a explicat Eugen Chiriţă, purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi. "Nu încercaţi sã mergeţi la şcoalã pentru a vă lua copiii. Personalul autorizat va avea grijă de ei. Nu folosiţi telefonul dacă nu este absolut necesar. Lăsaţi liniile libere pentru utilizarea acestora de către autorităţi. Rămâneţi în casă sau la subsol până la primirea altor instrucţiuni. Dacă trebuie să ieşiţi din casă datorită unor motive bine întemeiate, purtaţi un echipament de protecţie de tipul: salopetă, căciulă, mănuşi şi bocanci sau cizme. Reveniţi cât mai repede posibil, spălaţi-vă imediat folosind o sursă de apă curentă, iar echipamentul de protecţie dezbrăcaţi-l înainte de intrarea în casă, împachetaţi-l şi închideţi-l în saci de plastic. De asemenea se interzice consumul legumelor din grădinile afectate, a laptelui produs în această zonă sau al oricăror alimente care au fost expuse sau neîmpachetate pe durata stării de urgenţã. Dacă alarma de urgenţă nucleară v-a surprins în exterior, odată ajunşi la adăpost, scoateţi-vă hainele şi închideţi-le în saci de plastic. Curăţaţi-vă părul şi corpul prin spălare, utilizând sursa de apă curentă", a mai spus acesta. De asemenea, conform recomandărilor ISU, trebuie să închideţi ferestrele şi uşile, încercând ermetizarea acestora cu materiale din casă (bandă adezivă, bandă izolatoare, cârpe etc.), trebuie să comutaţi televizoarele sau aparatele de radio pe posturile desemnate să transmită informaţii urgente şi să ascultaţi instrucţiunile transmise. Închideţi aragazul şi maşina de gătit sau stingeţi focul din sobă, dacă este cazul. Închideţi gurile de aerisire, instalaţiile de ventilaţie sau de climatizare. Protejaţi, pe cât este posibil, hrana şi apa din exteriorul locuinţelor prin acoperirea cu o prelată, folie de plastic.
