Specialiştii în sănătate publică estimează că un milion de români suferă de astm. Mulţi dintre ei nu ştiu că au boala, din cauza simptomelor asemănătoare cu cele din alte afecţiuni. În afara momentelor de criză, astmaticul este o persoană normală. O normalitate doar aparentă, atrag atenţia medicii, dacă ne gândim la toate privaţiunile care apar. Din momentul apariţiei primei crize, pentru bolnav viaţa devine un şir constant de privaţiuni: nu se poate duce într-un local de fumători, nu poate avea un animal de companie, nu poate face efort şi riscă o criză violentă la scurt timp după ce s-a culcat într-un aşternut pe care s-au depus chiar şi câteva fire de praf.
Vizită „sufocantă” la bunici
Iulia are 25 de ani şi povesteşte că prima criză de astm a avut-o în copilărie. „Am fost la ţară, la bunici, şi, pentru că am rămas pentru noapte acolo, bunica mi-a aşternut patul din camera pentru musafiri. Nu la mult timp după ce m-am lungit am simţit că aerul pe care îl inspiram nu îmi mai era suficient. În doar câteva minute respiraţia mi-a devenit şuierătoare şi foarte dificilă. Luptam pentru fiecare gură de aer. Pentru că mă speriasem, am trezit-o pe mama, care a părut şi mai neliniştită atunci când m-a văzut cum arătam. Crezând că am răcit, mi-a dat o aspirină şi a fiert un pumn de mălai pe care mi l-a pus mai apoi pe piept. Deşi nu mă aşteptam, căldura pe care o simţeam mi-a făcut bine şi am început să respir un pic mai uşor. După încă aproximativ o oră de chin, în care toată familia se strânsese în jurul patului, am simţit nevoia de a tuşi şi de a expectora”, îşi aminteşte Iulia. Crizele au continuat apoi, şi abia după câţiva ani, atunci când în urma unui astfel de episod a ajuns la Urgenţe, a fost diagnosticată cu astm. „Luam pastile de două ori pe zi şi ajunsesem să mă umflu destul de tare la faţă. Din fericire acum mi-am revenit şi pot chiar şi alerga fără să simt lipsa de aer”, mai spune tânăra.
O boală care ne însoţeşte toată viaţa
Printre simptomele astmului, cele mai des întâlnite sunt tusea în timpul nopţii, respiraţia şuierătoare şi senzaţia de durere în piept la efort sau contactul cu aerul rece. Persoanele cu astm sunt extrem de sensibile la o serie întreagă de factori precum polenul, fumul de ţigară, blana animalelor, praful, mucegaiul (inclusiv cel format în ghivecele cu flori), gândacii de bucătărie sau chiar anumite medicamente antiinflamatorii (aspirină, ibuprofen etc). Şi alimentele le pot declanşa o criză. Ar trebui să consume cu atenţie ouăle, nucile, soia, carnea de peşte etc. Totuşi, chiar dacă o boală cronică, astmul nu trebuie văzut ca o condamnare la sedentarism. Există campioni mondiali la atletism, înot sau fotbal american care au reuşit să-şi ţină sub control crizele şi să ajungă în vârful ierarhiei sportive.
Unde vă puteţi testa
Cu ocazia zilei astmului, sărbătorită anual pe 7 mai, specialiştii Societăţii Române de Pneumologie au demarat o campanie de conştientizare a efectelor astmului, iar peste 150 de spitale şi policlinici din toată ţara li s-au alăturat oferind testări gratuite. În Galaţi, vă puteţi testa în următoarele locuri: Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean Galaţi (str. Brăilei, nr. 177), dr. Lăcrămioara Săndică; Spitalul TBC (str. Ştiinţei, nr. 117), dr. Mihaela Colea; Spitalul CFR Galaţi (str Română, nr 6B, localitatea Vânători,), dr. Sânziana Lovin; Spitalul TBC Galaţi (str. Roşiori, nr. 16, Bl. G4, Ap. 14, parter), dr. Liliana Dobrotă.
„Estimările noastre sunt că în România există aproximativ un milion de pacienţi cu o formă sau alta de astm. Acest lucru ne-a făcut să ne deschidem faţă de pacienţi, să le oferim accesul la spirometre, care sunt destul de puţine în toată ţara.
Sunt aşteptate în spitale trei categorii de persoane: cele care nu ştiu că au astm, cele care vor să-şi controleze evoluţia bolii, dar şi oamenii care pur şi simplu sunt interesaţi să afle «vârsta» plămânilor lor”, a spus doctorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
