Intrarea care duce înspre situl arheologic Barboşi-Tirighina, cum intri dinspre Tecuci, este sufocată de nelipsitul moloz, la fel ca acum trei luni, şase luni şi chiar un an în urmă, când semnalam despre aceeaşi stare de continuă degradare a amintitului obiectiv de patrimoniu universal. “Cum te îndrepţi înspre promontoriul de la Barboşi, capcane după capcane îţi stau în cale. Întâi de toate este şanţul săpat de-a lungul şoselei şi care a rămas la stadiu de şanţ de mai bine de un an. A devenit o obişnuinţă ca acel loc, cu o istorie care depăşeşte două mii de ani, să fie sufocat de tot ce le prisoseşte constructorilor din Galaţi şi celor certaţi cu buna creştere, care aruncă în perimetrul sitului moloz, PET-uri, gunoi menajer, tot ce nu le mai trebuie. “Practic, drumul înspre sit este blocat, nu se mai poate intra pe străduţa care duce la unul dintre cele mai vechi locuri din istoria şi existenţa noastră ca popor. Nu înţelegem de ce Primăria Galaţi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Galaţi nu reuşesc să se pună de acord şi să scoată din uitare şi din gunoi istoria noastră milenară”, ne întreabă Paul Iftode, din Galaţi.
Săpături neautorizate, distrugeri sigure
Situl arheologic de la Barboşi-Tirighina este unul dintre monumentele de patrimoniu naţional şi universal, fiind clasat la categoria A, potrivit legislaţiei. Cu toate acestea, în ultimii douăzeci de ani tot semnalăm despre nepăsarea care şi-a făcut cuib în perimetrul sitului. După 1990, situl de la Barboşi a fost motiv de dispută între Consiliul Local Galaţi şi un întreprinzător particular, iar acum este aproape distrus şi îngropat în uitare. “Am trecut zilele din urmă pe la promontoriul de la Barboşi şi am constatat că, în ultimul timp, anumite persoane au efectuat săpături neautorizate şi căutând fier vechi au distrus ceea ce a mai rămas. În acestă idee, am înaintat o adresă Primăriei Galaţi, dar şi societăţii care deţine o parte din terenul pe care este situl arheologic, în speranţa că vom reuşi să repunem istoria în drepturile ei”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la DJCCP Galaţi.
INP Bucureşti întârzie cu răspunsul
Pe de altă parte, în urmă cu un an, conducerea DJCCP Galaţi îşi exprima nădejdea - în baza unei solicitări venită chiar de la Institutul Naţional de Patrimoniu Bucureşti - că, în acest an, situl de valoare universală de la Barboşi va fi inclus într-un program naţional de restaurare. “Nu am primit niciun răspuns până în prezent de la amintita instituţie, deşi suntem la jumătatea anului”, zice Marius Mitrof.
Reamintim că judeţul Galaţi nu a beneficiat în ultimi ani de susţinere naţională în acest sens.
Subliniem că situl arheologic Barboşi-Tirighina din judeţul Galaţi este una dintre cele mai vechi aşezări de la hotarul fostului Imperiu Roman şi din România. În apropierea vechii cetăţi, între 1976-1979, istoricul şi arheologul Ion T. Dragomir a descoperit primul mormânt creştin din ţara noastră, şi - se înţelege - prima mărturie a existenţei noastre creştine pe pământ românesc. În acest mormânt, au fost descoperite obiecte de cult creştin, dar şi trupul tânărului “Innocens”, un ofiţer din armata romană. Aceste dovezi materiale sunt datate cu ajutorul a trei monede romane (găsite în mormântul de la Barboşi) din bronz din vremea lui Claudius al II-lea Goticul, din anii 268-270.
Nu am reuşit să aflăm cum se va încadra “în noul Galaţi” viitorul sitului arheologic de la Barboşi-Tirighina, dar am adresat Primăriei Galaţi, în scris, această întrebare. Se înţelege, aşteptăm un punct de vedere.
