Dacă ai în mod constant senzaţia de arsură în capul pieptului şi simţi că ceea ce ai mâncat îţi vine înapoi pe gât, este posibil să suferi de boală de reflux gastroesofagian. Însă nu orice regurgitare este semn de boală, atenţionează medicii. Senzaţia că mâncarea vine înapoi se manifestă şi după mesele prea copioase luate mai ales la ore nepotrivite. Fără a fi un semn de boală, refluxul apare în mod frecvent şi la gravidele aflate în ultimul trimestru de sarcină, atunci când presiunea crescută din abdomen face ca sucurile gastrice să ajungă mai uşor în esofag. De asemenea, regurgitarea este frecventă şi la bebeluşi, mai ales în primele şase luni, fără ca acest lucru să însemne că au reflux gastroesofagian. În momentul în care regurgitaţiile apar zilnic, chiar şi în timpul nopţii, este posibil să fie vorba de reflux. În astfel de situaţii, se impune o vizită la medicul gastroenterolog.
Ce măsuri luăm
Odată ce diagnosticul de reflux gastroesofagian a fost pus, este esenţial să respectăm regimul alimentar indicat şi să nu ne abatem de la unele măsuri care ţin de stilul de viaţă. Astfel, trebuie să renunţăm la alimentele bogate în grăsimi, la condimente, la sucurile de citrice şi de tomate, la alcool, ciocolată şi cafea în exces. De asemenea, este indicat să renunţăm şi la fumat, dacă avem acest viciu. Ultima masă din zi trebuie luată cu cel puţin 3 sau 4 ore înainte de a merge la culcare. Pentru cei cu o greutate corporală peste cea normală este indicat un regim de slăbire. Nu trebuie să luăm nici medicamente precum ibuprofen sau progesteron, pentru că pot duce la agravarea refluxului.
De ce nu trebuie ignorat
"Între 20 şi 30 la sută dintre adulţi se plâng în prezent de această problemă. Atunci când o parte din conţinutul stomacului trece în esofag, apare senzaţia de arsură. Pereţii esofagului nu au însă structura necesară pentru a tolera aciditatea gastrică. Din acest motiv, apare inflamaţia. Netratată, boala de reflux esofagian poate duce, în timp, la apariţia cancerului, deoarece pereţii esofagului îşi modifică structura. Procesul poartă denumirea de metaplazie", explică dr. Dan Botezatu, şeful Secţiei Gastroenterologie de la Spitalul Judeţean Galaţi.
Măsuri suplimentare
Dacă simptomele nu dispar în ciuda respectării sfaturilor enumerate mai sus, medicul specialist vă va prescrie şi medicamente, de tipul Famotidinei sau Omeprazolului. Pe lângă faptul că scad aciditatea gastrică, aceste produse farmaceutice reduc şi leziunile produse de acidul gastric la nivelul esofagului. Dacă nici tratamentul medicamentos nu dă rezultate şi dacă apar şi complicaţii respiratorii sau esofagiene (ulcer), se poate recurge la tratamentul chirurgical clasic sau la cel laparoscopic, ce presupune o incizie mică (nedisponibil în Galaţi).
Cel mai nou tratament
Potrivit adevărul.ro, există o nouă metodă de tratament a refluxului gastroesofagian, disponibilă şi în România, ea putându-se efectua la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Intervenţia elimină folosirea bisturiului, medicii operând cu ajutorul unui dispozitiv introdus prin gura pacientului. Cu acest aparat se reconstruiesc ţesuturile slăbite ale esofagului şi ale stomacului. Intervenţia durează cel mult o oră, se realizează sub anestezie generală, iar pacientul poate fi externat după numai 24 de ore. O astfel de operaţie se face la recomandarea specialistului gastroenterolog, după efectuarea unor analize, precum endoscopia digestivă superioară.
Cum apare afecţiunea
Esofagul este un segment al tubului digestiv prin care hrana ajunge din gură în stomac. La capătul esofagului există mai mulţi muşchi care se deschid şi care permit alimentelor să ajungă în stomac, după care se închid pentru a împiedica trecerea acidului şi a alimentelor înapoi în esofag. Refluxul gastroesofagian se produce atunci când aceşti muşchi sunt slăbiţi, fie din cauza herniei hiatale (o porţiune mică din stomac alunecă spre torace prin diafragmă), fie din cauza presiunii abdominale crescute (care apare mai ales la persoanele obeze), a fumatului sau a consumului de alcool.
