- Unul dintre cele mai bine vândute tipuri de conserve din comerţ este pateul. Din lipsă de timp, din curiozitate sau pur şi simplu de poftă, mulţi aleg acest produs, fără a se gândi la ce se află, de fapt, în cutie. Aşa se face că ajungem să mâncăm cu poftă dintr-o conservă tot felul de resturi animale, pe care în mod normal orice gospodină le-ar arunca la gunoi.
Etichete incomplete şi neclare
Respectăm recomandarea medicului nutriţionist şi primul lucru pe care îl facem este să citim lista cu ingrediente. În cazul produsului cu ficat de porc, ceea ce ne uimeşte este conţinutul mic de ficat, de doar 15 la sută. Urmează, apoi, în cantităţi nedefinite, slănină, şorici, făină albă de grâu, proteină vegetală din soia, amidon din porumb, apă, sare iodată, zahăr, carmin (drept colorant) şi nitrit de sodiu, pentru conservare. Despre nitritul de sodiu şi potenţialul său cancerigen am scris pe larg în materialul de joia trecută.
Insistăm în materialul de faţă pe ambiguitatea etichetei. „Problema este că doar un singur ingredient, ficatul de porc, este menţionat în procente. Despre restul, care formează 85 la sută din masa produsului, nu se spune nimic. În ce cantitate se află fiecare? Acesta este principalul lucru la care te aştepţi atunci când citeşti o etichetă. Apoi, pasta conţine şi gluten, o proteină care poate provoca alergii puternice. Nu ni se dau informaţii nici despre cantitatea de sare (clorura de sodiu), în condiţiile în care sodiul în exces măreşte tensiunea arterială şi este dăunător pentru inimă. Ca o concluzie, o astfel de etichetă nu este de mare ajutor”, explică medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu.
Ce mâncăm, de fapt
De la ingrediente, ne mutăm privirea asupra tabelului cu valorile nutriţionale. Pentru 100 de grame de produs, avem 241 de calorii, 10,1 grame de proteine, 5,9 grame de glucide şi 19,7 grame de lipide. Un calcul simplu arată că proteine zaharurile şi grăsimile însumează doar 35,7 grame din cele 100 de grame de pateu. „Restul de peste 64 la sută este format din celelalte ingrediente. Astfel, ceea ce scrie în denumirea produsului reprezintă doar o mică parte din conţinutul lui real. Şi în privinţa celor 10 grame de proteine trebuie făcută o remarcă, deoarece o parte dintre acestea provin din soia. Vorbim astfel despre o proteină vegetală, care nu conţine toţi aminoacizii esenţiali şi care, din acest motiv, are o valoare biologică mai scăzută decât proteinele de origine animală”, mai spune doctorul Moroşanu.
- Cele aproape 20 de grame de grăsimi conţinute de pateul de ficat de porc provin din şorici şi slănină. Astfel, aceste grăsimi sunt saturate. Mâncate în exces, ele duc la creşterea nivelului de colesterol "rău" (LDL) din organism. Colesterolul "rău" se depune, în timp, pe interiorul vaselor de sânge, ducând la subţierea canalelor acestora sau chiar la înfundare. Apar, astfel, bolile cardiovasculare sau accidentul vascular cerebral.
PATEU cu „urme de” ficat de RAŢĂ
Al doilea tip de pateu analizat, cel cu ficat de raţă, aparţine unui producător foarte bine cotat pe piaţa autohtonă, lucru reflectat din plin şi în preţul produsului. Lucrurile se schimbă brusc, însă, atunci când citim eticheta. Astfel, 80 de grame de pateu cu ficat de raţă conţin 15 la sută ficat de pui şi doar 5 la sută ficat de raţă. Restul de 80 la sută e format din carne de pasăre, ulei vegetal, apă, proteină de soia, amidon, sare, lapte praf degresat, caragenan, gumă guar şi gumă xantan, ca agenţi de îngroşare, polisulfaţi (stabilizatori), extracte de condimente, arome (fără a fi specificat dacă sunt naturale sau artificiale), emulgatori, erisorbat de sodiu (antioxidant), acid citric (acidifiant), monoglutamat de sodiu (E621) şi E635 (potenţiatori de aromă), nitrit de sodiu, drept conservant (produsul are un termen de valabilitate de peste 3 ani) şi aromă de fum (probabil, tot pentru gust)."Iarăşi, nu ştim nimic despre procentele în care se găsesc celelalte ingrediente. Eticheta este şi mai neclară decât prima, deoarece aici nu există nicio informaţie legată de conţinutul de calorii, proteine, glucide sau lipide conţinute de produs", adaugă specialistul citat.Recomandări - Astfel, după ce ne-am asigurat că produsul nu este expirat, trebuie să citim cu atenţie lista cu ingrediente. Regula este că alimentul este cu atât mai bun cu cât această listă este mai scurtă. În încercarea lor de obţine un profit cât mai mare din folosirea unor materii prime cât mai ieftine, producătorii apelează la toate măsurile de marketing. Problema este că aceste tehnici nu aduc consumatorului niciun beneficiu pentru sănătate. Recomandarea medicului nutriţionist este să nu vă lăsaţi păcăliţi de o etichetă strălucitoare şi frumos colorată. În caz contrar, riscaţi ca pateul uns pe felia de pâine să fie în mare parte o combinaţie nocivă de slănină, şorici, lapte praf şi aditivi alimentari.
- Aditivul alimentar care dă gust resturilor alimentare
- Cu siguranţă că ideea de a mânca o combinaţie de slănină, şorici, lapte praf, gumă guar nedigerabilă, puţin ficat de pasăre şi un cocteil dubios de chimicale nu sună prea îmbietor. Totuşi, în ciuda ingredientelor de mai sus, odată uns pe pâine, parcă nu te mai poţi opri din mâncat. Este de ajuns doar să te gândeşti şi deja papilele gustative încep să o ia razna. O asemenea reacţie este simplă, spun specialiştii, fiind cauzată de adaosul de monoglutamat de sodiu (E621), sau aşa-numitul zahăr chinezesc. Acest potenţiator de aromă este folosit pe scară largă în majoritatea produselor alimentare. De la mâncare tip fast-food sau cea din restaurant, până la muşchiul de porc sau la kaizerul ambalate de pe rafturile magazinelor, monoglutamatul de sodiu este cel care ne face să nu ne mai dorim mâncarea gătită în mod tradiţional acasă.
Studii care să ne spună cu certitudine cât de nociv este acest aditiv alimentar nu există. Totuşi, pentru că amplifică foarte mult gustul, unii specialişti în nutriţie îl găsesc responsabil pentru explozia cazurilor de obezitate înregistrate în ultimele decenii la nivel mondial. Pe de altă parte, un studiu destul de controversat efectuat în Japonia a ajuns la concluzia că, din contră, monoglutamatul de sodiu menţine o greutate corporală normală.
- Înghiţim 2 kilograme de E-uri pe an
- Un român consumă, în medie, 2 kilograme de aditivi alimentari pe an. "Chiar dacă unii dintre ei sunt consideraţi inofensivi pentru sănătate, combinarea lor şi cantitatea mare pe care putem ajunge să o ingerăm pot fi dăunătoare. Suplimentar, pentru numeroase E-uri nu există îndeajuns de multe studii care să arăte efectul exact pe care îl au asupra organismul", este de părere dr. Magdalena Moroşanu.
Campanie VL "Ştii ce mănânci?": Slănină şi E-uri vândute drept pateu de ficat Scris de Remus Basalic
Mai multe din această categorie:
