Bronhopneumonia obstructivă cronică este o boală foarte frecventă, fiind a patra cauză de mortalitate în lume, cu tendinţa de a ocupa într-un viitor apropiat locul III, din cauza subdiagnosticării şi ignorării ei frecvente * Nici în Galaţi şi nici în restul ţării nu există încă o statistică, nici măcar aproximativă, a bolnavilor de BPOC
În fiecare oră, 250 de persoane mor în lume din cauza BPOC. Boala apare în special la cei care fumează, mai ales dacă există şi o predispoziţie înnăscută. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât creşte riscul de apariţie al afecţiunii. Predispoziţia genetică (din naştere - n.r.) explică de ce unii dintre fumători nu suferă niciodată de BPOC. Expunerea la gaze sau la fum la locul de muncă, precum şi poluarea aerului din casă (ex: gătitul, mai ales în mediul rural) sunt alte cauze destul de frecvente.
Cum se manifestă
„Bronhopneumonia cronică obstructivă este o boală cronică produsă de îngustarea căilor respiratorii prin inflamaţia lor cronică. Se manifestă prin oboseală şi dificultate de a respira (dispnee), stări care se intensifică la efort. Bolnavul spune cel mai adesea că rămâne fără aer. Un alt simptom des întâlnit este aşa-numitul wheezing, acel zgomot care se aude ca o şuierătură în piept. BPOC cauzează şi apariţia frecventă a tusei. În formele mai avansate ale bolii pacientul poate avea dureri ale musculaturii membrelor inferioare”, explică doctorul Mihaela Colea, medic primar pneumolog.
De ce ajunge bolnavul târziu la medic
BPOC nu apare de la o zi la alta. Fiind o boală cronică, evoluţia sa este îndelungată. „Din experienţă am observat că de regulă pacientul se prezintă destul de târziu la medic. Simptomele apar treptat, bolnavul având astfel timp să se obişnuiască cu deficitul de oxigen. Problema este însă că în stadiile mai avansate speranţa de recuperare a capacităţii pulmonare este minimă”, adaugă dr. Mihaela Colea.
Cum eşti diagnosticat
Testul care confirmă diagnosticul de BPOC este spirometria. Acesta presupune ca persoana să respire într-un aparat de explorări funcţionale respiratorii, numit spirometru, pentru a i se verifica atât capacitatea pulmonară, cât şi alţi parametri respiratori. Rezultatul poate fi dat pe loc, iar vestea bună e că testul nu este deloc dureros, nu presupune luarea de sânge sau expunerea la radiaţii. Chiar dacă şi ascultatul (auscultaţia pulmonară – n.r.) plămânilor cu stetoscopul poate fi de ajutor, sunt cazuri în care plămânii unui pacient cu bronhopneumopatie cronică obstructivă sună normal.
Tratament
Chiar dacă nu există un tratament pentru vindecarea totală, medicii au la dispoziţie unele metode prin care pot încetini sau chiar stopa evoluţia bolii. Primul lucru pe care trebuie să-l facă pacientul este să renunţe la fumat. Există apoi o serie de măsuri care, alături de tratamentul prescris de medic, pot uşura povara bolii. Primul lucru este să eviţi sedentarismul. O musculatură antrenată a pieptului te poate ajuta să respiri cu mai multă uşurinţă. Evită pe cât posibil expunerea la frigul din această perioadă a anului. Stai departe de orice sursă de fum sau de gaze care îţi pot irita căile respiratorii.
Cum previi şi când mergi la medic
Dacă ai o senzaţie supărătoare de lipsă de aer şi de dificultate de a respira mergi la medicul de familie. Acesta va hotărî dacă ai nevoie de un consult la medicul specialist. În cazul în care simptomele apar brusc, poţi merge la urgenţe sau poţi suna la 112. Pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie, poţi merge la Dispensarul TBC sau la Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, unde îţi va fi efectuat un consult de specialitate (inclusiv spirometrie, dacă e cazul). Renunţarea la fumat previne cele mai multe cazuri de bronhopneumonie obstructivă cronică. Întreabă-ţi medicul despre cele mai eficiente metode de a renunţa la acest obicei şi nu alege să înlocuieşti ţigara clasică cu una electronică.
