Sărbătorile de iarnă sunt printre cele mai aşteptate momente ale anului. Iată care sunt cele cunoscute tradiţii şi obiceiuri specifice Crăciunului la români:
Ignatul – ziua tăierii porcului
Ritualul sacrificării porcului are loc pe data de 20 decembrie, zi în care oamenii pregătesc preparatele din carne pe care le vor avea pe masă în ziua de Crăciun. Porcii pot fi tăiați, însă, și în ziua de Ajun, în prima sau chiar sau chiar a doua zi de Crăciun.
Colindatul
Când spui Sărbători de Iarnă, de cele mai multe ori, te gândești la zăpada ce urmează să îmbrace totul în alb, la mirosul de cozonac făcut de bunica în cuptorul din cărămidă și la colindele, care completează atmosfera de bucurie și emoție sufletească, pe care abia aștepți să le asculți și să le primești.
Se spune că este importantă participarea la colindat pentru ca lucrurile să meargă bine tot anul. De asemenea, dacă primiţi colindători o să aveţi parte de un an bogat, fără probleme de sănătate.
Împodobirea caselor
Apropierea Sărbătorii Naşterii Domnului este un nou prilej pentru gospodinele din unele zone ale țării de a-şi primeni şi împodobi casele, de a agăţa de grindă sau de streaşină crenguţe de busuioc, levănţică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar şi ca să parfumeze aerul încăperilor sau să alunge moliile
Bradul de Crăciun
Obiceiul împodobitului bradului de Crăciun a fost împrumutat și se presupune că ar aparţine de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de creştinism. La noi, datina împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la nuntă sau la moartea unui flăcău sau fete mari. După primul război mondial acest obicei s-a răspândit pe tot teritoriul ţării.
Steaua
Este un alt obicei de Crăciun întâlnit la români care are loc în ajunul Crăciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copiii, iar obiceiul are o semnificatie religioasă, fiind legat de steaua care s-a arătat celor trei magi de la răsărit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, împodobită cu hârtie colorată și crenguțe de brad.
