* Cu mai mult de 15 la sută din populaţia judeţului trecută de 65 de ani, Galaţiul a devenit la propriu un pol al bătrâneţii * Sociologii spun că îmbătrânirea demografică începe atunci când peste 12 la sută din populaţie trece de 65 de ani * Bolile aparatului circulator, cancerul şi afecţiunile aparatului digestiv sunt principalele cauze de deces
Cu toate că migraţia gălăţenilor în ţările din vestul Europei este un fenomen ce ţine deja de domeniul trecutului, populaţia judeţului a îmbătrânit şi mai mult pe parcursul anului trecut. În timp ce numărul naşterilor a fost de 4.120 în 2013, cel al deceselor a depăşit 6.200. Sporul natural a fost astfel unul negativ, decesele depăşind cu peste 2.080 de cazuri numărul naşterilor.
Deşi situaţia este un pic mai bună faţă de 2012, datele sunt încă îngrijorătoare. O populaţie vârstnică numeroasă înseamnă o nevoie mai mare de servicii medicale, sociale şi socio-medicale. Autorităţile par a fi depăşite de situaţie, dacă ne gândim că printre propunerile privind reforma din Sănătate nu se numără şi o strategie care să facă referinţă direct la problema îmbătrânirii populaţiei.
Chiar dacă numărul gălăţenilor care locuiesc în mediul urban este mai mare cu aproape 75.000 faţă de cel al gălăţenilor de la sate şi comune, datele arată că naşterile se împart aproape egal între urban şi rural, ceea ce înseamnă că femeile de la ţară sunt mai dispuse să rămână însărcinate.
Mortalitatea infantilă
În cadrul mortalităţii generale, cea care atrage în mod deosebit atenţie este mortalitatea infantilă. Faţă de anii precedenţi, în 2013, în Galaţi, s-a constatat o scădere a deceselor în rândul copiilor. Astfel, dacă în 2012 au încetat din viaţă 55 de copii, anul trecut numărul a fost de 32, cu 17 decese în mediul urban şi restul în rural.
Potrivit unui raport trimis de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, valabil pe ultimii cinci ani, cel mai nefast an din acest punct de vedere a fost 2009, atunci când decesele în rândul micuţilor au fost în număr de 62.
Tot mai multe cazuri de cancer
Doar în 2013, în spitalele din judeţul Galaţi au fost depistate 1.626 de noi cazuri de cancer, media fiind de 270 de îmbolnăviri la suta de mii de locuitori. 900 dintre pacienţii diagnosticaţi cu tumori maligne locuiesc în municipiile Galaţi şi Tecuci şi în oraşele Târgu Bujor şi Bereşti. Ceilalţi 726 provin din mediul rural. Totuşi, pentru că populaţia urbană a judeţului este mai mare decât cea rurală, media îmbolnăvirilor în rural o depăşeşte sensibil pe cea din urban.
Situaţii îngrijorătoare putem întâlni mai ales în privinţa cancerului de sân şi a celui de col uterin. Dacă în 2012 medicii au diagnosticat 108 femei cu cancer mamar, anul trecut numărul gălăţencelor care au aflat că suferă de teribila boală s-a ridicat la 225. La cancerul de col uterin, dacă în 2012 au fost depistate 45 de noi cazuri, anul trecut s-a ajuns la 84 de îmbolnăviri. De altfel, România este încă pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte atât mortalitatea, cât şi incidenţa acestui tip de tumoare malignă. Potrivit medicilor, ceea ce ne deosebeşte de celelalte ţări europene e faptul că aflăm târziu că suntem bolnavi, atunci când şansele de vindecare sunt mult mai mici. În celelalte state există programe naţionale de screening tocmai pentru depistarea precoce a celor bolnavi. Singurul program implementat la noi este cel pentru depistarea cancerului de col uterin. Şi în acest caz, însă, programul aproape stagnează, deoarece finanţarea de la Bucureşti este foarte mică. În prezent, aproape 14.500 dintre gălăţeni trăiesc cu un tip sau altul de cancer.
De la obezitate la diabet
Tot anul trecut, 1.881 de gălăţeni au aflat că au diabet, o boală care îi va însoţi tot restul vieţii. Creşterea este de peste sută la sută faţă de anul 2012, atunci când au fost depistate 780 de cazuri. Două treimi dintre bolnavii de anul trecut provin din mediul urban, fapt ce arată că stilul de viaţă de la oraş predispune la boli metabolice. 123 dintre cei 1.881 de pacienţi sunt deja insulino-dependenţi, din cauza formelor avansate ale bolii. Medicii au descoperit şi opt copii cu vârsta de până în 14 ani cu diabet de tip I. În evidenţa doctorilor gălăţeni se află în prezent peste 22.000 de diabetici.
"Mesele neregulate, prea încărcate şi alimentele nepotrivite reprezintă principalii factori care duc la creşterea numărului de cazuri de tulburări metabolice. Lipsa de mişcare este iar un aspect foarte dăunător. Nu în ultimul rând, persoanele care prezintă cel puţin un factor de risc trebuie să vină la controale periodice. Deja o simplă glicemie nu mai este relevantă pentru diagnosticarea diabetului, fiind nevoie de o hiperglicemie provocată pentru a scoate la iveală şi cazurile de diabet încă nemanifest", explică dr. Magdalena Moroşanu, şefa secţiei Diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi.
Bolile de inimă, principalul inamic
Moştenirea genetică, dar şi condiţiile de viaţă pot duce la apariţia bolilor aparatului circulator, principala cauză de deces la nivel mondial. 3.252 de persoane au fost anul trecut internate în secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean, iar 114 dintre acestea şi-au dat ultima suflare chiar pe patul de spital. Din datele pe care ni le-a pus la dispoziţie DSP Galaţi, rezultă că pe fiecare pat din secţia mai sus amintită s-au perindat anul trecut, în medie, 83 de pacienţi. Cardiologia dispune de 64 de paturi, plus alte 12 pentru bolnavii aflaţi în stare critică la Terapie intensivă. Medicii cardiologi le recomandă pacienţilor cardiaci cel puţin două controale pe an, toamna şi primăvara.
Tuberculoza, în uşoară scădere
Şi medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie au avut de furcă anul trecut, 461 de gălăţeni fiind diagnosticaţi cu tuberculoză. Aceştia provin, în proporţii sensibil egale, atât de la sat, cât şi de la oraş. În ultimii cinci ani, judeţul nostru a înregistrat o scădere constantă a numărului bolanvilor de tuberculoză: 2009 - 686 de cazuri; 2010 - 651 de cazuri; 2011 - 517 cazuri; 2012 - 490 de cazuri. A crescut în schimb numărul cazurilor de tuberculoză rezistenţă la medicamente (TB-MDR), afecţiune care presupune cheltuieli mult mai mari şi un tratament mult mai toxic pentru organism decât TBC-ul obişnuit. TB-MDR apare cu precădere la acei pacienţi care au întrerupt tratamentul iniţial al tuberculozei.
Boli cu transmitere sexuală
Aproximativ 250 de gălăţeni infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) urmează în prezent un tratament la Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi. În urmă cu o lună, medicii au fost nevoiţi să le întrerupă tratamentul acestor bolnavi, pentru că banii necesari cumpărării medicamentelor nu veniseră încă de la Ministerul Sănătăţii. Principalul risc pentru aceşti pacienţi era ca starea lor de sănătate să se înrăutăţească, fapt ce ar fi necesitat un tratament şi mai greu de suportat de către organism.
Alţi 109 gălăţeni au aflat anul trecut că sunt bolnavi de sifilis, cu trei mai mult decât în 2012.
