* Decesele provocate prin suicid sunt mai numeroase în judeţul nostru decât cele cauzate de diabet sau de boala Alzheimer * Psihiatrii atrag atenţia că, dincolo de depresia severă sau de alte boli psihice, şi dificultăţile financiare sau problemele interpersonale joacă un rol în comportamentul suicidar
2.282 de persoane din judeţul Galaţi s-au sinucis în ultimele trei decenii, ceea ce înseamnă o medie de 76 de sinucigaşi pe an. Situaţia pe ani arată faptul că dacă în 1984 au fost semnalate 74 de morţi prin sinucidere, anul trecut autorităţile gălăţene au înregistrat 75 de astfel de cazuri. Deşi numerele sunt aproape identice, populaţia Galaţiului a scăzut de la peste 600.000 de locuitori în 1984, la puţin peste 530.000 de locuitori în urma recensământului din 2011, ceea ce arată o creştere a ratei sinuciderilor. Anii cei mai negri pentru moralul gălăţenilor par a fi 2002 şi 2003, atunci când s-au sinucis 115 şi, respectiv, 124 de persoane.
În euforia schimbării
Coincidenţă sau nu, în primul an de după Revoluţia din decembrie 1989, doar 44 de gălăţeni au decis să încheie socotelile cu viaţa. O explicaţie ar putea fi schimbarea regimului politic şi speranţele prilejuite de instaurarea aşa-zisei democraţii. Numărul sinucigaşilor a crescut însă în anii următori, de la 65 în 1991, până la 95 în 1997.
„Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi a efectuat o statistică a sinuciderilor înregistrate în judeţul Galaţi în ultimii 30 de ani. Din tabel reiese faptul că numărul de sinucideri nu urmează un trend previzibil, înregistrându-se doar ani cu o rată mai mare sau mai mică de suicid. În 2010 au fost 95 de sinucigaşi, în 2011 şi 2012 câte 77, în vreme ce anul trecut au fost semnalate 75 de cazuri”, explică dr. Valentin Boldea, din cadrul DSP Galaţi.
De ce se sinucid gălăţenii
„Principala cauză de suicid este depresia majoră, o afecţiune psihiatrică gravă care din păcate în societatea noastră nu este tratată ca o boală. Din teama de a nu fi etichetaţi drept «nebuni», numeroşi pacienţi aleg să lupte singuri cu boala, bătălie care nu de puţine ori are urmări tragice. Depresia majoră nu e cauzată de factori din mediul extern, ci de motive care ţin strict de pacient. Bineînţeles, greutăţile care apar în mod neprevăzut pot duce la grăbirea apariţiei unei sinucideri”, explică dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru. Potrivit specialistului citat, există şi un anumit tip de personalitate care predispune către suicid.
Chiar dacă nu se poate stabili un număr precis, nu sunt rare nici cazurile de sinucideri provocate de nivelul ridicat de stres. Astfel, dificultăţile financiare şi problemele în viaţa de cuplu sunt doar două dintre motivele care îi determină pe unii să apeleze la acest gest extrem.
Chiar dacă sinuciderea este un comportament care se întâlneşte la toate vârstele, ea este mai frecventă la bătrânii care rămân singuri sau, pur şi simplu, la persoanele care trăiesc în singurătate.
Diferenţe în funcţie de sex
Observarea fiecărui caz în parte arată şi o diferenţiere între comportamentul suicidar al femeilor şi cel al bărbaţilor. Astfel, în vreme ce femeile preferă metodele mai puţin dureroase, cum ar fi supradoza de medicamente, bărbaţii apelează mai adesea la metode care nu prea dau greş, cum sunt spânzurarea sau aruncarea de la înălţime.
