Cu toate că un număr mare de vizitatori au trecut pragul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, puţini dintre ei ştiu că instituţia se mândreşte cu o arie care a fost amenajată astfel încât să aibă cele necesare unei zone alpine, pentru a aduce muntele mai aproape de noi. Şeful Secţiei Grădina Botanică a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, Paul Lupoaie, ne-a vorbit despre câteva specii rare, prezente în lista roşie a României, care pot fi admirate şi în zona alpină la care ne referim.
Specii protejate, la Grădina Botanică
„În această zonă, am avut adaptări interesante a unor specii. Aici mă refer la Tisa sau Taxus Baccata. E un arbust folosit, în trecut, datorită elasticităţii şi rezistenţei lăstarilor, pentru arcuri, săgeţi, de către strămoşii noştri. Probabil, acest lucru ducând la o exploatare nesăbuită, această specie a devenit rară, la momentul actual apărând drept vulnerabilă în lista roşie a României. E considerat chiar un monument al naturii. Din punct de vedere botanic, specia aceasta are foarte multe însuşiri, e vorba de câteva caractere care fac diferenţa. Acele, respectiv scoarţa sunt toxice. Ele conţin un alcaloid numit taxina care este extrem de toxic pentru animale, chiar şi pentru cai. Calul poate muri. De asemenea, această specie, spre deosebire de alte răşinoase, care fac conuri, are un altfel de fruct, sămânţa fiind înconjurată de o parte cărnoasă, numit aril, care este comestibil. Noi avem, de aproximativ 10 ani, câteva exemplare din această specie care are o creştere destul de înceată”, ne-a explicat Paul Lupoaie.
Altă specie extrem de interesantă care merită admirată este Pinus Cembra sau Zâmbrul, o plantă la fel de rară precum cea anterioară, care se remarcă printr-un colorit verde-brumăriu. Acest răşinos este de talie mai mare şi se află de mai mult de cinci ani în patrimoniul Grădinii Botanice, iar evoluţia exemplarelor este destul de bună, până în prezent.
Bradul, în toată splendoarea sa
„O altă specie, pe care lumea o confundă cu molidul, este bradul. Noi avem câteva exemplare, cu toate că e o specie destul de pretenţioasă. La fel, face parte din lista roşie a României ca fiind rară, iar partea bună e că acele exemplare pe care noi le-am plantat în urmă cu zece ani au început să fructifice. Deci s-au obţinut şi conuri, urmând să le semănăm să vedem dacă au şi putere germinativă”, ne-a mai explicat specialistul.
De asemenea, pentru a constitui o zonă alpină veritabilă, care să transpună vizitatorul undeva la munte, specialiştii Grădinii Botanice au plantat şi molizi, o specie cu o creştere mai rapidă, cu o adaptabilitate destul de ridicată pentru un răşinos plantat la câmpie. S-a mers mai departe cu experimentul şi, la ora actuală, instituţia se poate lăuda cu o pepinieră de molizi.
"Vizitatorii au impresia că sunt la munte"
Cele enumerate anterior sunt doar câteva dintre speciile care au creat zona alpină a Grădinii Botanice, un spaţiu răcoros, relaxant şi liniştit căutat de mulţi dintre noi. „Este un loc în care mulţi dintre vizitatori se plimbă şi au impresia că sunt la munte. Ne-am folosit şi de configuraţia terenului – e vorba de o vale cu nişte denivelări, altele chiar le-am creat noi, să ne putem apropia de acest ecosistem montan. Din 1997, de când s-au făcut primele plantări în zona alpină, sunt rezultate satisfăcătoare”, a subliniat, cu mândrie, şeful secţiei Grădina Botanică.
În ceea ce priveşte îngrijirea şi conservarea acestei zone, Paul Lupoaie a explicat e o activitate anevoioasă şi, pentru a o menţine în parametri optimi, s-au recurs la mai multe modalităţi de a menţine umiditatea de care au nevoie. „Părerea mea este că această zonă alpină merită văzută pentru că nu toată lumea are posibilitatea să meargă la munte, sau merg mai rar. Dacă vin la Grădina Botanică, se pot transpune instantaneu într-o zonă montană. Zona e deosebit de plăcută şi ies nişte poze pe cinste”, a încheiat zâmbind Paul Lupoaie.
Foto: Paul Lupoaie
Citeşte şi:
Campania VL "Lada de zestre"/ CRAPUL, pregătit la Tuluceşti după REŢETE DIN BĂTRÂNI (FOTO)
