Catastrofa „Mogoşoaiei”, comemorată discret

Catastrofa „Mogoşoaiei”, comemorată discret
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Şase rude, o pomenire cumsecade şi multă pioşenie

Clopotul de pe nava „Mogoşoaia”, aşezat pe un monument, a bătut miercuri, 10 septembrie, sfâşietor, după slujba de pomenire a victimelor celui mai mare naufragiu din istoria României, la Mila 79 a Dunării.

Au sunat imediat şi sirenele celor (doar) câteva vase româneşti care mai onorează apele fluviului, în timpul comemorării la care au participat (tot) doar câţiva gălăţeni (n-am fost mai mult de 35 de oameni, inclusiv cei din presă, preoţi şi VIP-uri). Au curs pe Dunărea vieţii 25 de ani de lacrimi şi doar şase urmaşi ai victimelor au mai putut ajunge miercuri, cu greu, în Port Bazinul Nou, la Monumentul închinat victimelor naufragiului de pe nava de pasageri „Mogoşoaia”. Trebuie să ţinem cont însă că marea majoritate a victimelor au fost din comuna Grindu, unde s-a făcut, desigur tot ieri, slujbă de pomenire, „la concurenţă”.

"Nu am anunţat pe nimeni şi n-am invitat pe nimeni, le mulţumesc că au venit” a spus cel care organizează de ani buni comemorarea, cu colivă, slujbă religioasă, şi a ridicat şi monumentul din banii săi: fostul şef mecanic Petrache Boşneagă. El a mărturisit că înainte de a face monumentul îi visa pe înecaţi noapte de noapte. Patru preoţi au săvârşit slujba de pomenire, citind prea multele nume, dar şi prenumele morţilor, ca într-o poezie neagră.

Suspiciuni, chiar şi după 25 de ani

Fostul şef mecanic Boşneagă a vorbit despre profesionalismul oamenilor instituţiilor Dunării şi a luat încă o dată apărarea echipajului „Mogoşoaiei”, mort în naufragiu: „Nu echipajul românesc a fost de vină!” Căci „natura a dat acea ceaţă, iar cel care urca în amonte [convoiul naval bulgăresc] nu şi-a dat poziţia” şi cel care coboară, cum a fost cazul „Mogoşoaiei”, are prioritate, a precizat fostul vaporean.

 

 

„Chiar şi pasagerii s-au purtat ca nişte eroi”, a adăugat Constantin Bucur, fost căpitan de port, pe atunci şef de secţie, care a povestit cum, salvându-se, un bătrân docher a salvat şi doi copii.

Au fost prezenţi şi actualul căpitan al Portului, Mircea Sârbu, şi foştii anchetatori ai naufragiului, Tache Bocănială, fost adjunct al Inspectorului General al Poliţiei Române, pe atunci şeful Poliţiei Portului, şi Constantin Tănase, fost şef al Poliţiei Transporturi şi apoi a Poliţiei Municipiului Galaţi, pe atunci ofiţer de cercetare penală, care a scris şi o carte despre acest naufragiu.

Tănase a contrazis „zvonurile” privind culpa românilor, care au determinat partea bulgărească să-şi conteste vehement vina. Dar, spune anchetatorul, autopsia a dovedit că echipajul românesc nu băuse. Şi nu fusese noaptea la nunta unui şef din navigaţia gălăţeană, căci nava înnoptase la Grindu. Poliţistul a contrazis şi ideea că nava acosta ca să ia „navetişti” de la Mila 79, căci scăderea apelor determinase Căpitănia să interzică acostarea în zonă chiar cu 45 de zile în urmă.

Câţiva dintre cei prezenţi şi-au exprimat însă suspiciunile că li s-ar ascunde chiar şi acum adevărul că şi românii ar fi greşit totuşi.

CITEŞTE ŞI: In memoriam "Mogoşoaia"/ 25 de ani de la CATASTROFA navală care a UCIS peste 200 de gălăţeni

Citit 1775 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Septembrie 2014 19:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.