Campania VL "Comori de patrimoniu"/ Fostul Aeroport Galaţi, îngropat sub betoane
Foto: Sursa foto: Monografia în pregătire "Galaţiul aviatic", Violeta Ionescu şi Dan Antoniu

Campania VL "Comori de patrimoniu"/ Fostul Aeroport Galaţi, îngropat sub betoane
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

* Prima cursă cu bani între Bucureşti şi Galaţi a fost efectuată în anul 1926 * Aeroportul a fost mutat la Suceava, probabil din cauza presiunilor sovietice


Începuturile aviaţiei române se confundă, în multe rânduri, cu istoria Galaţiului din primele decenii ale secolului trecut. Între oraşul nostru şi Bucureşti a fost efectuat primul zbor comercial şi civil din România. Timp de câteva decenii, la distanţă de doar cinci kilometri de centrul oraşului, a funcţionat unul dintre principalele aeroporturi din ţară. Acum, pe locul pistelor, instalaţiilor şi hangarelor s-a construit noul mall din Galaţi. Din păcate, nici măcar o simplă placă informativă nu este montată în oraş în amintirea acelei epoci de aur gălăţene. Singura astfel de placă a dispărut în moloz, sub cupele excavatoarelor, odată cu demolarea clădirii fostei ISCL.

108 hectare, în vestul oraşului

Informaţiile pe care le veţi citi în materialul de faţă ne-au fost puse la dispoziţie de jurnalista Violeta Ionescu şi vor putea fi găsite doar în monografia în pregătire "Galaţiul aviatic", semnată de aceasta şi de cercetătorul Dan Antoniu.

"Aeroportul Galaţi s-a născut din momentul în care Direcţia Aviaţiei Civile, depinzând atunci de Ministerul de Comunicaţii Român, a înaintat o cerere către Comuna (Primăria) Galaţi, pentru a solicita un teren în vederea înfiinţării acestuia. Comuna Galaţi a cedat atunci un teren din moşia Ţiglina, în suprafaţă de 108 hectare, situat în partea de vest a oraşului. Anul următor a început construcţia unui hangar, a depozitului de benzină, a uzinei electrice şi a locuinţei comandantului. Construcţiile au durat până în 1923", explică Violeta Ionescu.

Materialul "fără moarte" a făcut loc mallului

Un an mai târziu, primăria a mai donat 50 de hectare de teren pentru aeroport, putându-se face astfel legătura cu oraşul. Tot atunci începe şi construcţia celor cinci hangare pentru avioane, precum şi a clădirilor anexe pentru personalului militar. "Aceste clădiri erau proiectate să reziste atacurilor aeriene, fiind construite dintr-un material "fără moarte". Totuşi, civilizaţia modernă le-a venit de hac. Ele nu au putut fi dinamitate de conducerea ISCL, dar au fost până la urmă distruse de actualul proprietar al mallului instalat pe locul vechiului aeroport", mai spune Violeta Ionescu.

Primul zbor Galaţi - Bucureşti

În luna august a anului 1925, potrivit jurnalistei, au fost finalizate pregătirile pentru deschiderea primei linii aeriene comerciale, pe ruta Bucureşti-Galaţi-Chişinău şi retur. Prima cursă, neoficială, între Bucureşti şi Galaţi, a avut loc pe 15 iunie 1926. La bord se afla primul pasager cu plată din România, un negustor brăilean, Nicolae Anninos, care în momentul acela se afla la Bucureşti şi se grăbea să ajungă la Galaţi pentru încheierea unei afaceri.

 

Flotila 3 Aviaţie

Nouă zile mai târziu, Direcţia Aviaţiei Civile deschide oficial traficul aerian intern regulat, folosind avioane DH-9 şi Ansaldo. Prima rută a fost Bucureşti (Băneasa) - Galaţi - Iaşi - Chişinău. Comandantul aeroportului era atunci cpt.av. Banu Ion.

Aeroport principal şi vamal

"În 1930, Aeroportul Galaţi era considerat aeroport principal şi vamal. Era situat în partea de N-V faţă de centrul oraşului, la o distanţă de 5 Km. La 7 iunie 1934, după ce în anii precedenţi aici fuseseră organizate două importante mitinguri aeriene, are loc prima vizită a Regelui Mihai la Galaţi. Avea 13 ani şi era "doar Voevod". În nr. 1199/ 7 iunie 1934, ziarul „Acţiunea” anunţa: „Voevodul Mihai soseşte astăzi la Galaţi cu avionul. La aeroport, Alteţa Sa va fi întâmpinat de autorităţile oraşului, în frunte cu dnii: C. Ignat, prefectul judeţului, dl Lazăr, primarul municipiului, Septimius Codreanu, chestor".

38 de piloţi brevetaţi la Galaţi

În anul 1937, s-a inaugurat, în oraşul de la Dunăre, Şcoala de Aviaţie CFR. 38 de piloţi au fost brevetaţi, după ce au urmat cursurile acestei instituţii. Între anii 1940 şi 1941, Aeroportul Galaţi rămâne deschis chiar şi după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Frecvenţa zborurilor a fost totuşi redusă, după ce o parte dintre avioanele civile au trecut în folosinţa aerodromurilor militare. Aerodromul militar al Flotilei 3 Aviaţie şi Aeroportul Galaţi aveau aceeaşi pistă de decolare şi aterizare.

Mutat la cererea sovieticilor

"Continuatoare a companiilor de aviaţie civilă LARES şi TARS, compania TAROM a fost înfiinţată în anul 1953. Cursele de pasageri cu plecare şi venire la Galaţi au continuat până în 1958, când Aeroportul Galaţi a fost desfiinţat şi mutat la Suceava. Una din ipotezele luării acestei decizii a fost cererea vecinilor de la est de a nu avea baze aeriene mai apropiate de 25 km faţă de graniţă", concluzionează Violeta Ionescu.

CITEŞTE ŞI: Cavoul doctorului Serfioti, MONUMENT unicat ÎN PARAGINĂ (FOTO)

Citit 5262 ori Ultima modificare Vineri, 31 Octombrie 2014 19:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.