* Mai bine de 80 la sută dintre şomerii gălăţeni sunt din mediul rural, majoritatea mulţumiţi doar cu venitul minim garantat oferit de stat
Nivelul redus de pregătire profesională este principalul „motor” al creşterii şomajului, sistemul educaţional fiind încă mult în urma necesităţilor sociale, apreciază preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
"Educaţia a fost privită, din păcate, în ultimele decenii mai degrabă ca „o cheltuială” şi mai puţin ca o investiţie care, în cele din urmă, este generatoare de forţă de muncă bine pregătită. Aşa se face că s-a cam dus mitul că în România în general, în Galaţi în particular, găseşti forţă de muncă ieftină şi bine pregătită. Nici ieftină nu mai este, iar asta nu atât din cauza salariilor, cât a cheltuielilor la care, cu tot cu taxe şi impozite, se ajunge, în final, în materie de costuri ale angajatorului cu forţa de muncă, dar nici foarte bine pregătită, cel puţin pe domeniile pe care le cere piaţa. Greu mai găseşti astăzi un strungar, un sudor, un mecanic bun, iar asta este o consecinţă a lipsei unei strategii pe termen lung în formare profesională, în special la nivelul studiilor medii”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Cu şomajul pe masă
Opiniile mediului de afaceri sunt întărite inclusiv de evoluţia şomajului. Aşa cum v-am informat în paginile ziarului nostru, rata şomajului în judeţul Galaţi a ajuns, la nivelul lunii iulie, la 9,48 la sută. La modul concret, asta înseamnă la nivelul judeţului nu mai puţin de 19.434 de şomeri. Mai mult decât atât, mai bine de 17.200 de persoane sunt şomeri neindemnizaţi, adică persoane care se află din punct de vedere al veniturilor la limita subzistenţei.
„Grosul acestor şomeri, aproape 80 la sută, este reprezentat de persoane cu un nivel de instruire redus. Iar dacă mergem mai departe, vom vedea că tot mai bine de 80 la sută, respectiv peste 15.100 de persoane sunt din mediul rural”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Cu detalii suplimentare privind consecinţele economico-sociale ale şomajului vin şi analizele realizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi. „Ponderea şomerilor din mediul urban este inferioară celei din mediul rural, dat fiind faptul că majoritatea şomerilor indemnizaţi provin de la agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în zonele urbane, iar şomerii neindemnizaţi, în număr mai mare decât cei indemnizaţi, preponderent beneficiari ai prevederilor Legii 416/2001 privind acordarea venitului minim garantat, sunt în majoritate din mediul rural, şomeri de lungă durată, cu şanse reduse de încadrare”, se arată într-un raport prezentat în cadrul Consiliului Consultativ al AJOFM Galaţi.
Asistenţă socială, dar până unde?
În opinia patronatelor, măsurile de reintegrare pe piaţa muncii ar trebui, totuşi, stimulate, inclusiv prin regândirea sistemului de asistenţă socială.
„Înaintea măsurilor de asistenţă socială, ar trebui, poate, găsite metode de angrenare în circuitul productiv a unei mase de şomeri care tinde să fie tot mai amorfă şi tot mai puţin interesată de eventualele posibilităţi care pot să apară pe piaţa muncii. Sunt agenţi economici din judeţ care se plâng de faptul că pur şi simplu nu găsesc oameni dispuşi să lucreze la câmp, care se mulţumesc doar cu acel venit minim garantat sau alte forme de asistenţă socială. Credem că aici ar trebui să se facă ceva, pentru că una este ca statul să sprijine, să spunem, o familie care nu poate să-şi ţină copilul la şcoală sau o persoană care, sub o formă sau alta, este defavorizată social - bătrâni, bolnavi şi una este ca sistemul de asistenţă socială să întreţină, pe anumite segmente, nemunca.”
În acest context, creşterea nivelului de educaţie este deopotrivă cheia pentru un nivel mai ridicat de implicare socială, dar şi de acces spre locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.
