Cardul de sănătate, terapia fără interferon a hepatitei de tip C şi noile molecule de ultimă generaţie introduse în lista medicamentelor compensate şi gratuite sunt cele mai importante schimbări apărute în sistemul de sănătate românesc pe parcursul anului 2015. Cu excepţia noului tratament împotriva hepatitei C, care reprezintă o premieră chiar şi la nivel european, celelalte două modificări reprezintă proiecte amânate nejustificat timp de ani de zile.
Cardul de sănătate
Cardul naţional de sănătate a devenit, de la 1 septembrie 2015, unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate, pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Implementarea acestui sistem a fost amânată de mai multe ori. Pentru judeţul Galaţi, Imprimeria Naţională a tipărit anul acesta peste 400.000 de carduri de sănătate. Majoritatea documentelor au ajuns în posesia titularilor prin intermediul Poştei Române. Totuşi, în jur de 40.000 de carduri au fost returnate către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi, după ce asiguraţii respectivi nu au fost găsiţi acasă. Astfel, a început un proces care s-a întins pe durata mai multor luni, în care mii de gălăţeni au fost nevoiţi să meargă la sediul CJAS pentru a-şi lua cardurile.
Cardul de sănătate trebuie prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice. Furnizorul introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul pin. Cardul nu este necesar pentru serviciile medicale de urgenţă. Afacerea cititoarelor de carduri a stârnit un adevărat război al declaraţiilor între medicii de familie, nemulţumiţi că trebuie să cumpere cardurile, şi reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Scopul declarat pentru care a fost introdus cardul de sănătate a constat în intenţia de a reduce frauda imensă din sistemul de sănătate românesc. Datorită cardului, medicii nu mai pot raporta către casa de sănătate servicii fictive, pentru care mai apoi ar fi fost plătiţi. După prima lună de la introducerea cardului, oficialii CNAS au anunţat o economie consistentă provenită din serviciile medicale acordate strict pe baza cardului. La rândul lor, medicii de familie au acuzat că invocarea reducerii fraudei din sistem este doar un pretext, şi că, de fapt, economiile anunţate ar fi fost posibile doar după ce sistemul informatic a căzut în repetate rânduri, fiind astfel imposibil să fie date consultaţii sau prescrise reţete.
Tratamentul fără interferon
Tratamentul fără interferon pentru bolnavii de fibroză hepatică şi ciroză este disponibil începând cu luna octombrie. În data de 4 noiembrie, a fost publicat în Monitorul Oficial protocolul terapeutic. În criteriile de includere a pacienţilor în tratamentul cu "interferon free" se precizează că, într-o primă etapă, vor beneficia de tratament pacienţii aflaţi într-un stadiu avansat de fibroză, precum şi pacienţi aflaţi în stadiul F4 şi care nu au răspuns la tratamentele anterioare, adică aproximativ 4.500 - 5.000 de pacienţi în toată ţara. Până la 16 decembrie, potrivit agenţiei de ştiri Agerpres, Comisia de specialitate a avizat începerea tratamentului fără interferon pentru 530 de pacienţi.
Noi medicamente compensate şi gratuite
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, anunţa că eliminarea unor medicamente de pe lista de compensate şi gratuite ar putea fi realizată "în principiu" în februarie şi că o primă evaluare are o cifră apropiată de 200 de milioane de lei anual economie.
Pe 24 februarie, CNAS le solicita deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă sau reprezentanţilor acestora să îşi actualizeze, până la data de 10 martie 2015, toate preţurile la medicamentele de uz uman şi susţinea ca la unele medicamente reducerea de preţ putea ajunge şi la 20 la sută, ca urmare a aplicării Ordinului nr. 75/2009. Preţul medicamentelor trebuia să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din 12 ţări - Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia şi Germania.
Agenţia Naţională a Medicamentului a emis, în mai, deciziile pentru 51 de molecule care pot beneficia de includere condiţionată în lista de medicamente compensate şi gratuite, dintre care şi molecule pentru tratamentul fără interferon al hepatitelor virale, cronice şi al cirozelor hepatice tip C, potrivit Agerpres.
Premiere chirurgicale
Pe parcursul anului 2015 medicii au realizat mai multe premiere chirurgicale. Chirurgul cardiolog Dan Deleanu anunţa, în ianuarie, realizarea în premieră în România, într-un centru medical privat, a unui nou tip de intervenţie chirurgicală la inimă - MitraClip. Intervenţia, minim invazivă, permite reducerea "regurgitării mitrale" cauzată de bolile cardiace ischemice sau non-ischemice, de prolapsul de valvă mitrală, de sindromul Marfan sau de reumatismul articular. Tehnica îmbunătăţeşte funcţia cardiacă, scade complicaţiile asociate şi creşte calitatea vieţii.
Un nou-născut cu stenoză pulmonară critică a suferit, la opt zile de la naştere, o intervenţie de urgenţă, procedura fiind realizată pentru prima oară în România. "Intervenţia este extrem de complicată şi de riscantă, având în vedere vârstă fragedă a pacientei, însă a fost singura opţiune de salvare a vieţii nou-născutului. În lipsa manevrei, acesta ar fi murit în câteva zile. Procedura a constat în introducerea unui cateter cu balon în capăt în vena femurală, cu scopul final de dilatare a balonului în interiorul valvei pulmonare stenozate. Manevra a reuşit deschiderea valvei şi, implicit, a îmbunătăţit considerabil circulaţia cardiacă a copilului, cât şi prognosticul final", explica după intervenţia chirurgicală dr. Basil Thanopoulos, medic primar cardiolog la Centrele de Excelenţă ARES, citat de Agerpres.
Prima implantare a unei inimi semi-artificiale pentru un pacient care suferă de insuficienţă cardiacă foarte severă a fost realizată la Institutul "C.C. Iliescu", în luna noiembrie, la un pacient de 65 de ani, din Călăraşi. Prof. dr .Vlad Iliescu preciza că dispozitivul este utilizat în lume de peste cinci ani, cu rezultate bune, iar supravieţuirea prin utilizarea sa este de 7 - 9 ani, comparativ cu vechea tehnică, unde supravieţuirea, la cinci ani, era de aproximativ 20 la sută.
