România a trecut la ora de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, respectiv 26 spre 27 martie, atunci când ora 3,00 a devenit ora 4,00. Duminică, 27 martie, a devenit astfel cea mai scurtă zi din an. Dincolo de beneficiile economice discutabile ale acestei modificări de fus orar, organismul are nevoie de o perioadă de timp de câteva zile, pentru a-şi adapta bioritmul. Care sunt simptomele trecerii la noul fus orar şi ce putem face pentru a ne reveni cât mai repede aflăm de la dr. Marcela Dragomir, medic primar medicină de urgenţă în cadrul Spitalului Militar "Aristide Serfioti" Galaţi.
"Este un stres suplimentar pe care fiecare dintre noi îl resimte. Pentru a reduce cât mai mult din aceste efecte neplăcute, este important ca seara să ne culcăm ceva mai devreme. Dacă ne culcăm după ora veche şi ne trezim după ora nouă este normal că vom resimţi o stare de oboseală. Apoi, trebuie să avem o alimentaţie corespunzătoare şi să profităm de faptul că primăvara este sezonul salatelor şi al multor fructe şi legume. De asemenea, nu trebuie să exagerăm în privinţa cafelei. Eu recomand mai degrabă un pahar cu suc natural, făcut acasă, care ne va asigura necesarul de vitamine de peste zi. Nu recomand energizantele sub nicio formă", a explicat dr. Marcela Dragomir.
Medicul nu recomandă, în schimb, suplimentele pe bază de vitamine şi minerale. "În mod normal, dacă mâncăm corespunzător, necesarul de vitamine şi de oligoelemente este acoperit. Suplimentele trebuie luate la recomandarea unui medic. Foarte importantă este şi mişcarea zilnică. Un efort mediu, cum este mersul în pas alert, spre exemplu, ne poate ajuta să ne menţinem un tonus psihologic şi fizic ridicat", a mai spus specialistul citat.
De ce trecerea la ora de vară?
Trecerea la ora de vară este o practică în majoritatea ţărilor din Europa, Asia, America şi Nordul Africii, scopul fiind folosirea mai eficientă a luminii naturale. În România, regula trecerii la ora de vară se aplică în mod constant din 1979. Ora de vară este valabilă până în ultimul weekend din octombrie, adică până la 30 octombrie 2016.
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară îi este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că are nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. El a venit cu această idee în 1895.
