EXCLUSIV VL/ Agenda europeană „Legătura dintre terorism şi refugiaţi este iraţională şi nedreaptă”

EXCLUSIV VL/ Agenda europeană „Legătura dintre terorism şi refugiaţi este iraţională şi nedreaptă”
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

- declară, în exclusivitate pentru "Viaţa liberă", Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti


Ecourile atentatelor teroriste de la Paris şi Bruxelles sunt încă vii în conştiinţa publică europeană. Criza refugiaţilor complică şi ea şi mai mult situaţia dintr-un spaţiu comunitar tot mai agitat. În cadrul programului „Bursele europene: jurnalişti în dialog”, derulat de Comisia Europeană şi Freedom House, am avut ocazia să abordăm aceste subiecte şi într-un scurt interviu în exclusivitate acordat ziarului „Viaţa liberă” de şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Filote:

- De ce este UE, în ansamblul său, o ţintă pentru terorismul islamic?

- Aşa cum a spus şi preşedintele Juncker, atentatele recente reprezintă atacuri la adresa valorilor pe care le-am construit în Europa, caracteristice unei societăţi democratice şi deschise.

- Din ce în ce mai des se face o legătură, în spaţiul public, între terorism şi criza migranţilor cu care se confruntă UE. Cum răspunde CE acestui tip de discurs?

- O astfel de legătură este iraţională şi nedreaptă: cei care au organizat atacurile teroriste de la Paris şi Bruxelles sunt exact cei de care se tem şi fug refugiaţii. Nimeni nu îşi părăseşte ţara, casa sau familia, nu îşi riscă viaţa, dacă nu se teme de ceea ce i s-ar putea întâmpla acasă. De-a lungul istoriei, milioane de europeni au fugit, la un moment dat, din calea războiului sau a persecuţiei. Acum a venit timpul ca la rândul nostru, noi, europenii, să oferim protecţie celor cărora viaţa le e pusă în pericol în ţările de origine. Consider că nu este numai o obligaţie legală, ci şi morală.

- Au cauzat atacurile din Bruxelles punerea în mişcare a unui plan de combatere a terorismului la nivelul UE?

- La scurt timp după atacuri, pe 24 martie, miniştrii de justiţie şi afaceri interne din statele membre, precum şi reprezentanţii instituţiilor UE, s-au întâlnit într-o reuniune extraordinară pentru a discuta acest subiect. Miniştrii s-au pus de acord asupra următoarelor: adoptarea Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor şi punerea ei în practică de urgenţă; completarea rapidă a legislaţiei în materie de combatere a terorismului, de verificări sistematice la graniţele Schengen, de control asupra achiziţionării şi posesiei de arme de foc; extinderea Sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare pentru cetăţeni din ţările terţe; punerea în aplicare a planului de acţiune contra finanţării terorismului, continuarea luptei contra fraudei cu documente şi implementarea completă a legislaţiei existente în materie de precursori explozivi.

- În ce măsură vom putea vedea, la nivelul UE, o comunitate informaţională al cărei scop să nu fie doar combaterea terorismului, ci și a altor ameninţări majore la adresa spaţiului comunitar?

- Din 2012, Uniunea Europeană are un sistem ce asigură schimbul eficient de informaţii între statele membre cu privire la condamnări - Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). Acesta reprezintă o reţea electronică interconectată a bazelor de date ce includ caziere din toate statele membre. ECRIS permite autorităţilor să găsească, printr-o singură cerere, informaţii despre cazierul unei persoane care a fost condamnată în oricare stat membru UE. Informaţia circulă între statele membre rapid şi într-un mod uşor de înţeles.

În momentul de faţă, există un schimb de informaţii anual ce acoperă aproape 300 de mii de condamnări. În ianuarie 2016, Comisia a propus sporirea volumului acestui schimb de caziere prin includerea în sistem a persoanelor ce nu au cetăţenie într-un stat membru UE. În cazul acestora, amprentele incluse în baza de date ar fi utilizate pentru a contracara folosirea de identităţi false.

De la începutul acestui an avem şi un Centru european contra terorismului, în cadrul Europol. Prin intermediul său, statele membre pot intensifica schimbul de informaţii şi coordonarea operaţională, cu accent pe combaterea teroriştilor şi a finanţării acestora, precum şi a traficului ilegal de arme.

- Terorismul şi criza migranţilor au pus la îndoială funcţionarea spaţiului Schengen, iar unele ţări au avut un răspuns de tip "fortăreaţă asediată". Cum poate fi depăşită această vulnerabilitate ce ameninţă coeziunea construcţiei europene?

- Reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne, ca urmare a ameninţărilor grave la adresa siguranţei publice, este prevăzută în Codul Frontierelor Schengen. Nu cred însă ca o asemenea acţiune poate constitui, de una singură, un răspuns adecvat la ameninţările teroriste: este nevoie de o mai bună cooperare între statele membre în domenii precum serviciile de poliţie şi schimbul de informaţii.

Citit 1546 ori Ultima modificare Duminică, 24 Aprilie 2016 19:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.