Racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia a ajuns la Galaţi duminică după-amiază. Sute de credincioşi, un sobor numeros de preoţi, militari şi tineri îmbrăcaţi în costume populare au întâmpinat, în dreptul Primăriei, delegaţia care a adus racla. Manifestarea religioasă a marcat începerea Sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei din acest an. Încă din momentul în care moaştele au fost coborâte din maşină, oamenii s-au îngrămădit să le acopere cu flori şi să le pozeze. Pe fundal de muzică religioasă, procesiunea a pornit apoi pe strada Domnească, unde traficul a fost oprit, până la Catedrala Arhiepiscopală. Aici, a fost oficiată mai întâi o slujbă de primire a moaştelor şi apoi una de priveghere a Sfintei Filofteia.
Apoi, racla cu moaşte a fost scoasă pe esplanada din faţa locaşului de cult, unde credincioşii s-au putut închina. Concomitent, în Catedrală a fost oficiat Acatistul Sfântului Apostol Andrei.
Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia au fost aduse la Galaţi de o delegaţie patriarhală condusă de Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului şi au fost primite de o delegaţie locală, condusă de Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos.
Cei mai mulţi dintre credincioşii veniţi să se închine la moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia au fost gălăţeni. Nu au lipsit însă nici oamenii veniţi din satele învecinate sau din Brăila. "Simţi în aer atmosfera de sărbătoare. Eu am venit cu flori ca să mă rog pentru copiii aflaţi peste mări şi ţări, pentru sănătate, înţelepciune şi luminarea minţii. Am venit şi în anii din urmă la astfel de procesiuni, deoarece sfinţii, care la rândul lor au fost şi ei oameni, sunt mijlocitorii noştri faţă de Dumnezeu", ne-a spus o femeie din mulţime.
Cine a fost Sfânta Filofteia
Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe Sfânta Muceniţă Filofteia în fiecare an, pe data de 7 decembrie. Numită sfântă la vârsta de doar 12 ani, Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari, potrivit platformei crestinortodox.ro. Moaştele sale se află, de la sfârşitul secolului al XIV-lea, la Curtea de Argeş. În şedinţele Sinodului BOR din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia de la Argeş. Numele său se traduce prin "iubitoare de Dumnezeu".
Din informaţiile cu privire la viaţa sa, se cunoaşte că una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Filofteia întâlnea însă pe drum o mulţime de săraci şi, fiind milostivă, împărţea din mâncare săracilor, atrăgând nemulţumirea şi reproşul părintelui. Într-una din zile, tatăl descoperă fapta ei şi, orbit de furie, scoate barda pe care o avea la el şi o loveşte pe fată, provocându-i o rană gravă la un picior. Această rană i-a adus şi sfârşitul, la doar 12 ani.
În tradiţia populară, Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi, în special, a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită. În aceeaşi tradiţie, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi "aducătoarea de ploi".
