Activitatea ce defineşte perioada copilăriei este joaca. Copilul se joacă aproape tot timpul şi aşa este normal să fie. Jocul constituie principala activitate pentru dezvoltarea intelectuală şi afectivă a celor mici. Mulţi părinţi care vin la cabinet cu copiii lor îmi solicită "să lucrez cu copilul”, iar eu le răspund că nu vom face asta, ci ne vom juca şi ne vom distra. Pentru început sunt contrariaţi de răspunsul meu. Iar copiii sunt uimiţi de cât de multe jucării se găsesc în cabinet.
Sunt trei categorii mari de jocuri: cele educative, cele active, jocurile de rol, de unelte sau chiar diverse costume. Care sunt mai benefice? Toate îl ajută pe copil să se dezvolte, atât timp cât respectaţi stadiul de dezvoltare al copilului. Fiecare copil este unic şi are un ritm propriu de evoluţie.
Încă de la naştere le putem iniţia prin expresivitatea mimicii noastre, prin mângâieri şi sunete.
Încercaţi să evitaţi abundenţa de jucării care sunt tot timpul la dispoziţia copilului. Puteţi să păstraţi jucăriile într-un loc ferit de privirile lui şi să le alternaţi din când în când. Astfel el nu se va plictisi de ele.
Oricât de adecvate sunt jucăriile alese sau oricât de multe îi cumpăraţi, cel mai important însă este să vă faceţi timp pentru a vă juca cu copilaşul. Nu uitaţi că jocurile sunt interesante în măsura în care şi părinţii sunt implicaţi. Nu vă gândiţi că pe vremea copilăriei voastre vă jucaţi singuri şi nu cu părinţii. Asta a fost atunci, demult şi nu înseamnă că a fost şi bine. Copilul are nevoie să se joace pentru că îi dezvoltă imaginaţia, vorbirea, mobilitatea, abilităţile sociale, etc.
