„Castravete” cu căsnicie de aur

„Castravete” cu căsnicie de aur
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

„Castravete”, aşa li se spune acasă, în satul Tămăoani, soţilor Tudoriţa şi Gheorghe Lefter. De fapt porecla „Castravete” a fost doar a domnului Lefter, dar, luându-l de soţ, doamna Tudoriţa a preluat şi (re)numele botanic.

Când s-au luat, acum 50 de ani nu s-au gândit că vor ajunge să serbeze ca „boierii” atât nunta de argint cât şi pe cea de aur. Pe degetele lor statornicesc, mărturie a vieţii împreună, o verighetă simplă, de metal, una de argint şi una de aur.

Cine „împunge”?

S-au plăcut unul pe celălalt de pe vremea când ea era o fetişoară de 16 ani, iar el – un tractorist de 20. „Ne-am urcat pe tractor să ne facem poze. Ne uităm acum la ele şi râdem noi singuri de pozele noastre: parcă suntem două mâţe gâtuite suite sus. Acum îi spun că e mai frumos decât când l-am luat”, spune dna Tudoriţa.

„Mergeam la baluri cu patefon şi lampă. Ne jucam de-a baba oarba şi am spart o oală a mamei. Eram vecini, fiecare dintr-o familie cu câte 10 copii”, curg amintirile acum, când dl Gheorghe are 72 de ani, iar dna Tudoriţa – 69.

Amândoi sunt născuţi în zodia Taurului şi nu pot să nu-i întrebi cine „împunge” în relaţia lor. „Păi… cam împunge ea!”, spune soţul zâmbind.

Doamna Tudoriţa a fost mâna de fier a familiei: „Eu am lucrat în construcţii pe şantier, ştiu să fac de toate, el a fost şofer. Eu lucram 12 ore pe şantier, aveam grijă de copii, serviciu şi casă. Era şantierul mare şi cu fel de fel de bărbaţi, dar nu mi-a trebuit nimic. El, ca bărbat, nu ştiu ce-o făcut în viaţă. Eu am drămuit banii, eu le-am socotit pe toate”, spune dumneaei, continuând: „Dacă într-o căsnicie nu sunt doi puşi în ham, nu se face nimic”.

Au împreună o căsuţă frumoasă, de care sunt mândri şi o gospodărie aşezată. Cei doi fii pe care îi au şi cei trei nepoţi sunt tare mândri de părinţii şi bunicii lor.

Gheorghe, fin şi naş

„La nuntă, un picior îl băgam, altul îl scoteam din noroi”, povestesc soţii Lefter, arătându-ne câteva fotografii din 1960. Pantofii din picioare sunt plini de glod!

Cununia de argint au făcut-o aşa cum se cuvine, cu preot, naşi şi invitaţi, în locuinţa lor de la etajul 10. În acea zi a purtat rochia de mireasă a nurorii.

„Când ne-am luat, un picior îl băgam, unul îl scoteam din noroi, acum stau la etajul 10 pe covoare persane şi să nu mă îmbrac mireasă? Se cununase băiatul meu mai mare şi rochia i-o cumpărasem eu fetei. Eu am spus că nu vreau mireasă, dar el a insistat. A fost mare distracţie! Când s-a încins jocul, ne-am trezit cu poliţia la uşă. Ne-a amendat că făceam gălăgie, dar n-are nimic, ne-am distrat!”, spun soţii Lefter.

Cu nunta de aur a fost o poveste şi mai interesantă. Anul trecut, dl Lefter a suferit o pareză şi a stat în spital până când şi-a revenit.

„O lună, cât a stat în spital, tot spunea: Oare mai ajung să fac cununia de aur? L-am luat cu gura şi i-am dat curaj. Am făcut şi a treia cununie. Băieţii ne-au făcut cadou un cort pe care au scris cununia de aur a lui Lefter Gheorghe”, povesteşte dna Lefter.

Petrecerea de aur a fost la ei în curtea casei, la Tămăoani. La fiecare slujbă de cununie, soţii Lefter au avut şi naşi. Şi pe doi dintre ei i-a chemat ca pe fin, Gheorghe.

„Primii noştri naşi au fost Gheorghe Tănasă şi Maria, pe urmă au fost Lică Mocanu şi Anica, şi acum Gheorghe Dănăilă, zis Turdea, cu soţia”, spun soţii Lefter. 

Planuri? Să serbeze şi nunta de smarald, la 55 de ani de căsnicie. Ceea ce le dorim şi noi!

Citit 1787 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.