Gruparea gălățeană Oţelul înregistrează o bornă demnă de semnalat la nivelul lotului, având mai mulți jucători de peste hotare decât din țară
Deși Oţelul are mare parte din finanţare asigurată de la bugetul local, salariile către fotbaliști se îndreaptă către conturi străine, pentru că nu mai puțin de 16 jucători din cei 29 din lot sunt din afara României. Din acești 16 se pot scădea Fatai și Jardan, ambii cu cetățenie română, dobândită. În același timp, Pop și Bodișteanu au și alte cetățenii față de cea română (argentinian, respectiv, moldovean). În rest, din lotul de străini, cei mai mulți provin din Portugalia, patru (Maciel, Joao Serrao, Teles și Miguel da Silva). Apoi sunt doi din Bulgaria (Jelev și Dimitrov) și doi din Croația (Lovrici și Zivulici), plus câte unul din Coasta de Fildeș (Cisse), Uruguay (Lopez), Burkina Faso (Yabre), Martinica (Rosario Latouchent - foto), Italia (Cisotti), Argentina (Gaitan).
Dintre aceștia sunt și câțiva de umplutură despre care se poate spune că țin ocupate locuri pentru jucători autohtoni, cum ar fi cazul lui Joao Serrao (fără niciun minut până acum) ori Dimitrov (care a jucat foarte puțin, deși se află din sezonul trecut la echipă).
Astfel, doar 14 din cei 29 de jucători ai primei echipe sunt români get-beget. Iar dintre aceștia, numai patru sunt din Galați: Cîrjan, Ghiocel, Ursu și Bordun, doar că ultimii doi n-au fost deloc în vederile antrenorului Dorinel Munteanu până acum.
Oțelul, în top la număr de străini în Superligă
Oțelul se află între primele echipe din Superligă la acest capitol, ca număr de străini în cadrul lotului. Astfel, cei mai mulți jucători de peste hotare legitimați are UTA (18 din 30), după care urmează Oțelul și CFR Cluj, ambele cu câte 16 din 30. Apoi vine FC Botoșani, tot cu 16, dar din 36 de jucători. Lista continuă astfel: FCU 1948 Craiova (15 din 35), Petrolul (13 din 37), Voluntari (13 din 34), Dinamo (12 din 27), Sepsi (12 din 30), CSU Craiova (10 din 30), Farul (10 din 31), Rapid (8 din 28), Poli Iași (8 din 32), Hermannstadt (5 din 27), FCSB (5 din 28) și "U" Cluj (5 din 34).
La juniori, eșecuri cu scoruri astronomice
În același timp, Centrul de Copii și Juniori al Oțelului are de suferit, pentru că investițiile din această zonă sunt foarte mici sau lipsesc. Deși se laudă cu foarte mare vizibilitate și cu expunere față de public, informațiile legate de acest sector sunt foarte rar spre deloc oferite publicului larg. De exemplu, unele dintre echipele de juniori a Oțelului, cele de Under 15 și Under 16, se fac de râs constant în Campionatul Național, în care pierd cu scoruri de la 10-0 în sus aproape orice meci (0-15 și 0-12 cu Steaua CSA, de exemplu).
Deși nu este neapărat condamnabil faptul că se aduc foarte mulți jucători străini, atât timp cât există rezultate, trebuie în egală măsură susținut și Centrul de Copii și Juniori. Mai ales că este vorba despre un club sportiv care primește finanțare în majoritate de la comunitatea locală, plus taxe încasate de pe urma copiilor înscriși la club la categoriile mici de vârstă.
