* Moda socializării pe Internet alungă tinerii de pe terenurile de sport * Medicii, profesorii de educaţie fizică şi antrenorii susţin că a crescut alarmant incidenţa afecţiunilor cronice în rândul copiilor, în mare parte din cauza faptului că nu fac sport * Riscul de a deveni o naţie de obezi este amplificat de puţinele ore de educaţie fizică la şcoală, de unii medici care dau scutiri în loc de recomandări spre mişcare, dar şi de părinţii care-şi uită copiii la computer în loc să-i îndrume spre sport
Computerul, instrumentul modern de care civilizaţia a devenit dependentă, pe lângă beneficii aduce şi probleme grave de sănătate celor care uită să se mai mişte din faţa monitorului, seduşi de jocuri sau de site-uri de socializare de genul Facebook. Lipsa de mişcare a tinerilor, în special a celor de vârsta şcolii, a dublat în ultimii ani incidenţa afecţiunilor ortopedice şi chiar a celor cronice, în unele cazuri ajungându-se până la tulburări de personalitate.
Medicul Magdalena Moroşanu, şef al secţiei de Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe din Galaţi, spune că s-a ajuns la o situaţie extrem de îngrijorătoare, existând cazuri de copii care suferă de diabet la o vârstă fragedă, ceea ce nu se întâmpla în trecutul nu foarte îndepărtat.
„Pentru că nu fac sport aproape deloc, cumulat cu o alimentaţie necorespunzătoare şi dezorganizată, tot mai mulţi copii suferă de obezitate, iar de aici rezultă multe alte afecţiuni. Vârsta celor cu afecţiuni cronice cauzate de sedentarism este tot mai scăzută. Avem cazuri de diabet tip II chiar şi la copii din clasele I–IV, ceea ce era de neimaginat în urmă cu zece ani”, a declarat dr. Magdalena Moroşanu.
Medicul spune că practicarea sportului este recomandată chiar şi celor cu astfel de afecţiuni. „De la obezitatea cauzată de lipsa de sport se trag multe alte afecţiuni: cardiovasculare, probleme majore ale aparatului respirator şi multe altele. Părinţii trebuie să conştientizeze cât de importantă este mişcarea fizică pentru copii. Este foarte indicat să se practice sportul mai ales în cazul celor care deja au afecţiuni diabetice, pentru că şi prin mişcare se poate ţine sub control nivelul glicemiei”, a mai precizat dr. Magdalena Moroşanu.
Diabet în clasa a III-a
Emilian Pătru, inspector şcolar pentru educatie fizică şi sport din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, estimează că jumătate din elevii gălăţeni au probleme de sănătate cauzate de faptul că fac prea puţin sport, ajungându-se la situaţii pe care-şi nu-şi imagina că le poate întâlni. „Mă aflam în inspecţie la o oră de educaţie fizică la clasa a treia. La un moment dat, unul dintre copii s-a oprit pentru a-şi face o injecţie. Avea diabet, în primele secunde am refuzat să cred că s-a ajuns ca la o vârstă atât de mică să aibă o astfel de afecţiune. Mi-a spus că medicul i-a cerut să facă sport, ceea ce este un lucru tot mai rar întâlnit”, a povestit Emilian Pătru.
Scutiri de la medic pentru anemie
Emilian Pătru a adăugat că şi o parte dintre medici sunt vinovaţi pentru nivelul scăzut de sănătate al copiilor. „Jumătate dintre elevi, datorită poziţiei în banca de la şcoală şi a timpului exagerat petrecut acasă, pe scaun, în faţa computerului, au deformaţii ale coloanei vertebrale. Corpul lor are nevoie de elongaţie, de mişcare, însă avem cazuri de scutiri date de medici pentru scolioză (n.r. - afecţiune în care coloana vertebrală este deviată într-o parte). În loc să-i recomande copilului mişcarea fizică atât de necesară, medicul îi dă scutire. La fel şi pentru o fată cu picior plat, medicul în loc să o trimită la ora de sport să plimbe talpa pe un făcăleţ, îi dă scutire, astfel că ea nu va putea purta toc niciodată. S-a ajuns să se dea scutiri până şi pentru anemie. Desigur, principalii vinovaţi sunt părinţii, care încurajează aceste obiceiuri”, şi-a exprimat indignarea Emilian Pătru.
„Ajungem o naţie de deformaţi”
Inspectorul de educaţie fizică a adăugat că o altă cauză o reprezintă numărul insuficient de ore de sport din programa şcolară: „La clasele 9-12 au o singură oră pe săptămână, ce abilităţi motrice să le dezvolţi într-o singură oră? În toată istoria invăţământului românesc sportul nu a fost vitregit niciodată de ore ca acum. Doar Elena Ceauşescu a mai făcut aşa ceva în 1986, când a redus de la trei ore la două”.
Emilian Pătru a precizat că la clasele I-IV sunt două ore pe săptămână, dar tot e puţin: „În Galaţi e o situaţia specială, spre deosebire de alte judeţe am reuşit să introducem efectuarea acestor ore cu profesori de specialitate, nu cu învăţătorii. Dar tot nu este de ajuns. Este nevoie ca de aer de cel puţin trei ore pe săptămână în şcoală iar în afara orelor părinţii să-i îndrume spre sport. Altfel, ajungem o naţiune de obezi, de diabetici, de deformaţi fizic”.
Inspectorul de educaţie fizică a punctat că totul se reflectă şi în declinul sportului de performanţă. „Din participanţi cu rezultate foarte bune la fenomenul sportiv, o să devenim curând, dacă nu se schimbă ceva, doar consumatori în faţa televizorului”, a concluzionat Emilian Pătru.
Probleme la selecţie
Adrian Maftei, antrenor de caiac-canoe la CSŞ Galaţi, susţine că simte din plin efectele războiului câştigat de computer în detrimentul terenurilor de sport. Din cauza problemelor de sănătate ale tinerilor cauzate de lipsa mişcării fizice în copilărie, antrenorul susţine că a fost nevoit să-şi schimbe substanţial felul în care face selecţia. „Înainte, începeam selecţia cu cei din clasa a IX-a. Acum nu mai este posibil acest lucru. Sunt nevoit să încep cu ei încă din clasa a şasea, aproape toţi au deformări fizice cauzate de lipsa de mişcare şi primii trei ani lucrăm pentru a le corecta”, a declarat Adrian Maftei.
Părinţi, duceţi copiii la sport!
În zilele următoare, „Viaţa liberă” vă va propune o serie de articole destinate în special părinţilor, sprijinindu-i în luarea deciziei de a-şi duce copiii să facă sport într-un cadru organizat. Este vorba de informaţii utile, adrese ale cluburilor sportive din Galaţi, posibilităţi de contactare ale antrenorilor, cât şi despre ce cheltuieli vor avea de făcut.
