Preşedintele României, Klaus Iohannis, a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut luni de către purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.
UPDATE | În ziua în care coaliţia de guvernare PSD-ALDE ar fi trebuit să ia o decizie privind suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, şeful statului a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.
Preşedintele României nu a făcut, însă, declaraţii în acest sens, ci a delegat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale să transmită mesajul său, spre surprinderea opiniei publice. "Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face paşi înapoi de la statutul de ţară în care domneşte legea şi în care supremaţia Constituţiei este respectată. În România, lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue (...) Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că România este şi trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca şi democraţia autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia şi alegerea fiecărui cetăţean de a respecta, mai presus de orice, Constituţia şi legile acestei ţări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură şi o diminuare a statului de drept. Într-un stat de drept, hotărârile Curţii Constituţionale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituţionali le revine responsabilitatea uriaşă ca, în asigurarea supremaţiei Constituţiei, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradiţiile democratice ale poporului român şi pe idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989 (...) Preşedintele României subliniază că lupta împotriva corupţiei nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României (...) Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenţia că, indiferent de numele procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, această instituţie are obligaţia să-şi continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanţă", a declarat Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.
"Nu e o înfrângere"
Laura Codruţa Kovesi a anunţat, luni, 9 iulie 2018, după revocare, că nu va mai rămâne în DNA, dar îşi va continua cariera de procuror. Fosta şefă a Anticorupţiei a comentat că decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare, respectiv statutul procurorilor şi independenţa acestora în raport cu Ministrul Justiţiei. Kovesi a afirmat, totodată, că modificările aduse legislaţiei penale arată că politicienii "vor protecţie". "Este de bun simţ să observăm că voinţa politică este pentru blocarea anchetelor, pentru blocarea Justiţiei", a spus Laura Codruţa Kovesi. "Am fost procuror-şef al DNA timp de cinci ani şi tot ce am realizat, sau nu am realizat, am consemnat într-un raport care va fi disponibil în puţin timp. În ce priveşte procedura de revocare, vă reamintesc că propunerea nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege. CSM a dat aviz negativ. Am dovedit că motivele invocate de ministrul Justiţiei sunt nereale şi neîntemeiate (...) Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare: Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiției? Nu comentez decizia Curţii Constituţionale a României, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi subordonaţi ministrului Justiţiei (...) Episodul de azi nu e o înfrângere", a declarat fosta şefă a DNA. La finalul discursului, Laura Codruţa Kovesi a ţinut să transmită un mesaj cetăţenilor români: "Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!".
Laura Codruţa Kovesi a fost procuror general al României în perioada 2006-2012, iar din 2013 se afla la conducerea DNA.
Anca Jurma, procurorul delegat la conducerea DNA
Procurorul Anca Jurma, şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din Direcţia Naţională Anticorupţie şi fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi, a fost delegată în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), anunţă Parchetul General, citat de Digi 24. Conform Parchetului General, ca urmare a decretului prin care preşedintele Iohannis a dispus revocarea din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul general Augustin Lazăr a emis ordinul de delegare în această funcţie a procurorului DNA Anca Jurma. Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul DNA, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului şef al DNA.
Procedură de selecţie controversată
Ministerul Justiţiei (MJ) a anunţat, luni, începerea procedurii de selecţie la capătul căreia va fi propus președintelui Iohannis procurorul care să preia şefia DNA. Dacă la ultima procedură de selecție, cea din 2012, candidații susţineau interviul în fața unei comisii formate din ministrul Justiției, trei procurori şi un psiholog, acum interviul va fi doar cu Tudorel Toader, care ar putea fi, potrivit procedurii, "sprijinit" de secretarii de stat din cadrul MJ, relatează Digi 24.
UPDATE | Reacţia Comisiei Europene
Comisia Europeană poate fi nevoită să-și reevalueze concluzia referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupție din România, din raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție (MVC), dacă ar fi pusă sub semnul întrebării capacitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a-și menține istoricul bun al rezultatelor în circumstanțe dificile. Aceasta este poziția oficială a Comisiei Europene, exprimată, luni, 9 iulie 2018, de purtătorul de cuvânt al CE, la solicitarea HotNews, după demiterea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA. Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, a declarat: "Nu comentăm hotărârile instanțelor naționale sau punerea lor în aplicare. După cum știți, am subliniat, în repetate rânduri, că independența sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt de o importanță capitală. Acesta este nucleul rapoartelor Comisiei privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție. Comisia a precizat în rapoartele MCV succesive că capacitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a-și menține rezultatele în circumstanțe dificile era un semn important al sustenabilității. Dacă aceste rezultate ale DNA în lupta împotriva corupției ar fi puse sub semnul întrebării, Comisia poate fi nevoită să reevalueze această concluzie".
