Dosarul violenţelor de la protestul din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, a fost clasat în ceea ce priveşte săvârşirea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi în ceea ce priveşte acuzaţiile la adresa coordonatorilor intervenţiei forţelor de ordine, iar urmărirea penală pentru purtare abuzivă, abuz şi neglijenţă în serviciu în cazul unpr jandarmi care ”au exercitat violenţe nejustificate împotriva unor protestatari” a fost declinată către Parchetul Militar. Clasarea în ceea ce priveşte acuzaţiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă îi vizează pe coordonatorilor acţiunii jandarmilor, Laurenţiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Gheorghe Sebastian Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile.
Conform anunţului făcut miercuri, prin ordonanţa din data de 26.06.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus următoarele:
1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
2. Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 18:00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.
3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN şi colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
4. În vederea aprecierii incidenţei în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispoziţiilor art.335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la lovire sau alte violenţe prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanţei a fost comunicat prim-procurorului acestei unităţi de parchet.
Aproape 800 de protestatari au depus plângeri penale împotriva jandarmilor, după violenţele de la mitingul diasporei din 10 august 2018. De asemenea, 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat şi ei că au fost agresaţi de demonstranţi. Peste 1.100 de martori şi sute de victime ale violenţelor au fost la audieri.
Decizia de clasare privind acuzaţiile de acţiuni împotriva ordinii constituţionale este argumentată de procurorii DIICOT astfel: ”Acţunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfăşurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităţilor profesionale/morale ale unor membri ai executivului şi Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunţării acestora la funcţiile publice deţinute, nu au avut şi nu au putut avea valoarea de afectare a securităţii naţionale circumscrisă unei acţiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituţionale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, aşa cum cere textul de lege care reglementează infracţiunea prevăzută de art. 397 alin. 2 Cod penal.
Ei afirmă, însă, că primele două cerinţe ale normei de incriminare - acţiunile violente să fie săvârşite de mai multe persoane împreună şi să fie îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor - sunt îndeplinite, pe parcursul desfăşurării acţiunii de protest mai mulţi protestatari (peste 1.000 de persoane, potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piaţa Victoriei pe parcursul desfăşurării adunării publice) au exercitat violenţe atât împotriva forţelor de ordine, cât şi asupra bunurilor proprietate publică sau privată (mijloace de transport şi echipament militar, mobilier stradal, etc).
”Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator”, subliniază procurorii.
Ei subliniază că ”datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică, care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului”.
Magistraţii amintesc, însă, că ”îndemnul pe care exponenţi ai unor grupuri de iniţiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, participanţii la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forţa ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”paşnic” căruia dacă Jandarmeria i se va opune va legitima actele de violenţă ce vor urma”.
”Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenţa ”protestatar paşnic - protestatar violent”, respectiv, ”protestatar violent - protestatar paşnic” s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii”, precizează DIICOT.
Conform DIICOT, în mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent, atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici.
”Urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10.08.2018 au fost extrase din mulţime şi sancţionate contravenţional un număr de 62 de persoane, din care 36 au fost conduse la secţiile de poliţie. Totodată, pentru un număr de 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârşirea de infracţiuni pe parcursul adunării publice de protest. Deosebit de situaţia acestor persoane, s-au înregistrat şi cazuri în care, în urma acţiunilor de izolare şi extragere din mulţime a celor care se manifestau violent, aceştia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unităţi spitaliceşti, respectivele persoane revenind mai apoi în piaţă, fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancţionarea contravenţională ori constatat săvârşirea de infracţiuni”, indică procurorii.
