România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public, conform raportului privind Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023, realizat de Transparency International și citat de News.ro. Documentul menţionează că România are 46 de puncte din 100, iar media UE este de 64 de puncte.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2023, lansat marţi de Transparency International la nivel global, arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public. IPC reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".
"La nivelul Uniunii Europene, eforturile anticorupţie au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte", se arată în raportul Transparency International.
Sursa citată menţionează că, având 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), precizând că acest punctaj reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept.
Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. "Comparativ cu anul 2014, România are un plus de trei puncte, însă evoluţia nu a fost una liniară. Între anii 2014 şi 2016, a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023, scorul este acelaşi, de 46 de puncte, mult sub media UE", precizează documentul.
Specialiştii Transparency International România afirmă că aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie. "În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anticorupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice", au transmis specialiştii Transparency International România.
