Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei la Portul Constanţa, stabilind că acesta s-a dezvoltat sub potenţial. Doar puţin peste 23.000 de pasageri au tranzitat portul, în întreaga perioadă, deşi are o capacitate de 100.000 de pasageri pe an. De asemenea, din 2018, portul şi-a pierdul locul în primele 20 din Europa, iar în perioada 2016 – 2022 ”România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale”, arată raportul citat de Mediafax.
„Curtea de Conturi recomandă conducerii Portului Constanţa să întreprindă demersuri pentru creşterea cotei de piaţă a portului la nivel regional, îndeosebi pe segmentul mărfurilor containerizate, inclusiv pentru creşterea competitivităţii serviciilor oferite comparativ cu porturile regionale concurente. De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au dus la nerealizarea proiectelor de investiţii, precum şi luarea măsurilor necesare în vederea utilizării infrastructurii portuare în condiţii de eficienţă economică”, a transmis, miercuri, Curtea de Conturi într-un comunicat de presă.
Potrivit concluziilor auditului, în perioada ianuarie 2016 – decembrie 2022, „România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport şi pentru promovarea unor modalităţi de transport mai eficiente şi mai sustenabile. Activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT) nu s-a desfăşurat într-un mediu stabil şi pe baza unor indicatori-cheie de performanţă, adaptaţi specificului activităţii, care să asigure folosirea eficientă a resurselor şi implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanţa. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei”, a transmis Curtea de Conturi.
Potrivit comunicatului citat, conducerea companiei a fost asigurată preponderent de administratori şi directori provizorii, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective şi criterii de performanţă care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanţei managementului.
Demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parţial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune. România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată prin porturile maritime, deşi Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă, menționează raportul.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte traficul de containere, Portul Constanţa ”nu a reuşit să recâştige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deţinut anterior perioadei auditate”. De asemenea, numai 23.083 de pasageri au tranzitat Portul Constanţa în perioada 2016-2022, în condiţiile în care terminalul are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri pe an.
CNAPM CT are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar şi terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic dar care constituie un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
