Datoria administrației publice a României a depășit, în noiembrie 2025, pragul critic de 60,2% din PIB, ajungând la valoarea totală de 1.121 miliarde de lei.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, creșterea este alarmantă nu doar prin volum, ci și prin structură: în timp ce datoria pe termen lung a scăzut ușor, împrumuturile pe termen scurt au explodat, urcând de la 62,7 la peste 77,7 miliarde de lei într-o singură lună, scrie Digi24.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că adevărata provocare nu este doar cifra în sine, ci costul uriaș al finanțării. În 2026, România trebuie să achite aproximativ 30 miliarde de euro în contul datoriei, într-un ritm de împrumut de un miliard de euro pe săptămână. „Ne împrumutăm pentru pensii, salarii și cheltuieli sociale, nu pentru investiții care să genereze creștere”, subliniază Negrescu, punctând că dobânzile mari vor menține taxele ridicate pe termen lung.
Deși Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze povara prin rostogolirea creditelor, lipsa reformelor structurale ar putea împinge datoria spre 70% din PIB în anii următori, punând în pericol sustenabilitatea financiară a țării.
