Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, document care încearcă să echilibreze presiunea deficitului public cu nevoia de a continua investițiile și de a atrage fonduri europene. Potrivit expunerii de motive, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde de lei. Diferența dintre cele două indică un deficit de circa 135,7 miliarde de lei, potrivit HotNews.ro.
În același timp, bugetul permite și credite de angajament de peste 712 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul poate semna contracte pentru proiecte care se vor derula pe mai mulți ani. Mesajul principal al documentului este că statul continuă să cheltuiască peste nivelul veniturilor, însă încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în derulare.
O componentă importantă a bugetului o reprezintă transferurile către autoritățile locale. Aproximativ 27,7 miliarde de lei din veniturile din TVA vor fi direcționate către bugetele locale, pentru finanțarea unor servicii precum protecția copilului, asistența socială, transportul elevilor sau programe educaționale.
În paralel, veniturile din impozitul pe venit vor fi împărțite între nivelurile administrației locale: 63% vor reveni comunelor, orașelor și municipiilor, 15% consiliilor județene, iar alte procente vor alimenta fonduri de echilibrare sau vor finanța instituții culturale locale.
Fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămân o prioritate majoră. Proiectul de lege le permite ministerelor să realoce bani între capitole bugetare pentru a finanța proiecte europene și pentru a evita blocarea investițiilor. Pentru proiectele din PNRR, ministerele pot introduce investiții care pot fi finalizate până la 31 august 2026.
În domeniul sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va putea încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde de lei, mecanism folosit în special pentru tratamente inovative sau foarte costisitoare.
Proiectul acordă și Ministerului Apărării o flexibilitate mai mare pentru contracte multianuale și investiții, inclusiv pentru programe finanțate prin mecanisme internaționale. În același timp, statul va putea aloca fonduri pentru majorarea capitalului companiei TAROM, în cadrul planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Pentru a evita depășirea cheltuielilor, Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere și instituții. De asemenea, instituțiile publice vor fi obligate să transmită date detaliate privind numărul de posturi și salariile medii.
