Bruxelles şi timpanul

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Una dintre prevederile importante ale Tratatului de la Lisabona, cea privind iniţiativa cetăţenească, devine, de astăzi, operaţională în toată puterea cuvântului. Un milion de cetăţeni din şapte ţări ale spaţiului comunitar vor putea cere Comisiei Europene să vină cu propuneri legislative pe o chestiune de interes public. Chiar dacă procedurile nu sunt dintre cele mai simple, intrarea în vigoare a procedurii iniţiativei cetăţeneşti este un important pas înainte în majorarea capitalului democraţiei participative din Uniunii Europeană.

În prezent, doar membrii Parlamentului European sunt aleşi prin votul direct al cetăţenilor, în timp ce Consiliul UE şi Comisia Europeană sunt mai degrabă expresie a voinţei guvernelor şi partidelor aflate la putere în ţările comunitare. Iniţiativa cetăţenească dă în acest context mai multă putere partidelor de opoziţie, acestea având posibilitatea prin apartenenţa la familiile politice europene comune să lanseze anumite teme în dezbatere şi să le susţină prin campanii de strângere de semnături.

Alţi beneficiari imediaţi se pot găsi la nivelul marilor confederaţii sindicale, unele dintre ele având structuri chiar şi la nivel european. În condiţiile în care criza economică s-a repercutat şi la nivelul unor chestiuni sensibile ce privesc piaţa muncii, sindicatele pot folosi iniţiativa cetăţenească pentru a se asigura că dificultăţile economice nu vor fi folosite în mod abuziv pentru ştirbirea unor drepturi ale angajaţilor. Dar iniţiativa cetăţenească nu trebuie să fie neapărat apanajul partidelor sau sindicatelor, iar mişcările de protest la nivel european privind ACTA demonstrează că societatea civilă are prin intermediul reţelelor sociale posibilitatea de a comunica şi de a se organiza într-un cadru transfrontalier.

Tabloul de bord al iniţiativelor cetăţeneşti ar trebui să fie şi un barometru al armonizării agendei liderilor europeni cu agenda şi preocupările opiniei publice. Până în prezent, viciile de comunicare dintre eşaloanele de decizie ale spaţiului politicii europene şi cetăţeni s-a repercutat prin apariţia unor animozităţi vizavi de temele comunitare. Respingerea proiectului constituţional european, sincopele în ratificarea Tratatului de la Lisabona sunt două dintre exemple majore în acest sens.

Şi în prezent, criticii normelor de aplicare a iniţiativei cetăţeneşti atrag atenţia că, la modul practic, CE poate lua în discuţie o temă, dar nu este neapărat obligată să iniţieze şi un act legislativ în chestiunea respectivă. Important este că, teoretic cel puţin, a mai fost deschis un canal de comunicare între cetăţeni şi instituţiile europene. Sunt teme care merită mai multă vizibilitate, iar iniţiativa cetăţenească, fie şi cu răspundere limitată, le poate aduce în lumina reflectoarelor. Este un fel de amplificator al „vox populi” ce ar putea face semnalele societăţii civile asurzitoare chiar şi pentru cele mai refractare timpane de la Bruxelles.

Citit 8258 ori Ultima modificare Vineri, 30 Martie 2012 18:15

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.