Eurodeznodământ previzibil

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

Departe de a aduce mai multă stabilitate politică, alegerile legislative din Grecia ar putea însemna începutul sfârşitului apartenenţei la zona euro. Scrutinul a fost un dezastru pentru cele două mari partide care au dominat până acum scena politică. Socialiştii (Pasok) şi conservatorii (Noua Democraţie), deşi pe linii ideologice diferite, au fost spulberaţi de opinia publică, după acordul de austeritate încheiat cu UE şi FMI. Rezultatul a fost o ascensiune fără precedent a partidelor radicale, atât de dreapta, cât şi de stânga.

Forţele anti-austeritate au devenit atât de puternice, încât liderul conservatorilor, Antonis Samaras, a eşuat în constituirea unui coaliţii de guvernare, fie ea şi de uniune naţională. Conform Constituţiei elene, următorii chemaţi să încerce formarea unei coaliţii sunt radicalii de stânga din Syriza, dar şi şansele acestora sunt destul de mici. Iar povestea riscă să se repete şi în cazul unei eventuale încercări a socialiştilor din Pasok. Acest şir de eşecuri are toate şansele să conducă ţara direct spre alegeri anticipate, undeva la mijlocul lunii iunie.

Problema este că, până atunci, Grecia trebuie să adopte măsuri care să ducă la economii suplimentare de peste 11 miliarde de euro. Atât timp cât forţele politice favorabile acordului cu UE şi FMI sunt minoritare, e puţin probabil că va avea cine să ia noile măsuri de austeritate. Prin urmare, Grecia pare că se îndreaptă spre un nou derapaj în respectarea acordului încheiat cu instituţiile internaţionale. Dacă în cazul primului acord a mai fost cum a mai fost, de această dată răbdarea partenerilor din zona euro pare a fi ajuns la limită.

Refuzul în masă al grecilor de a respecta planul de austeritate împinge ţara pur şi simplu spre incapacitate de plată. Şi de această dată, nimeni nu va mai sări cu zeci de miliarde de euro în ajutorul Atenei. Pieţele financiare par deja obişnuite cu gândul că, mai devreme sau mai târziu, Grecia va capota şi mai toate instituţiile şi-au făcut proiecţiile financiare bazate pe un scenariu pesimist. Eventualul risc de „contaminare” a unor ţări vulnerabile la criza datoriilor, precum Italia sau Spania, pare a fi fost şi el într-o bună măsură limitat, aşa că ideea unei prăbuşiri a Greciei nu pare chiar de neconceput. Alegerile anticipate nu ar face în aceste condiţii decât să accelereze un lanţ de evenimente aproape inevitabile.

Citit 8540 ori Ultima modificare Marți, 08 Mai 2012 18:40

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.