Dascălii gălăţenii susţin că învăţământul românesc nu este pregătit pentru adoptarea metodei care să prevadă ca temele să fie rezolvate doar la şcoală
Conform unui studiu realizat în 2014 de OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, la care au aderat 35 de ţări din întreaga lume), România se află pe locul al treilea la nivel mondial ca timp alocat de adolescenţii de 15 ani pentru efectuarea temelor pentru acasă. Pe primul loc este China, cu aproape 14 ore pe săptămână, pe locul al doilea se află Rusia, cu 9,7 ore, iar pe locul al treilea, România, cu peste şapte ore pe săptămână. Adevărul este însă departe de statistici, ştiut fiind că, în special la şcolile şi liceele cu ştaif, elevii sunt bombardaţi cu nenumărate teme, la toate disciplinele.
În acest context, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat într-un interviu că ar vrea să interzică temele pentru acasă, acestea urmând să fie efectuate în clasă. Intenţia e onorabilă, dar nu şi realizabilă, în condiţiile actuale din sistemul de învăţământ, consideră dascălii din Galaţi.
"Profesori apreciaţi după volumul de teme"
Profesorul Doru Căstăian, de la Liceul de Artă "D. Cuclin", susţine că la noi există într-adevăr o problemă în ceea ce priveşte volumul temelor, mai ales că şi părinţii, şi învăţătorii cultivă ideea greşită că performanţa la clasă s-ar măsura în zecile de culegeri rezolvate de copii. "La acest aspect s-a gândit ministrul Educaţiei, când a propus rezolvarea temelor în clasă, problema e că nu s-a gândit că aşa ceva este practic irealizabil, pentru că şcolile din România se confruntă cu o lipsă acută de spaţiu şi nu se pot organiza cursuri after-school, iar elevii nici nu pot sta la bibliotecă pentru asta, aşa cum se întâmplă în ţările din Vest. De lucrat trebuie să lucreze, că altfel nu se poate face o consolidare a cunoştinţelor. Însă învăţătorii şi profesorii trebuie să înţeleagă că temă nu înseamnă 30 de probleme repetitive. Trebuie să se pună accent pe teme în care să valorifice opiniile personale, nu să copieze referate de pe internet. A devenit o nebunie asta cu profesorii apreciaţi după volumul de teme pe care le dau. Ştiu părinţi care vin şi cer ca profesorii să le dea elevilor mai mult de scris", spune Doru Căstăian.
"Nu le mai cerem elevilor să citească o carte?"
Şi Andra Ionescu, directoarea de la Colegiul Naţional "C. Negri", recunoaşte că sunt unii dascăli care exagerează cu temele. Dar susţine că tema pentru acasă nu poate lipsi din sistemul nostru de învăţământ, care nu permite rezolvarea ei la şcoală, întrucât are rolul ei bine stabilit: "Tema pentru acasă înseamnă consolidarea cunoştinţelor şi a deprinderilor. Nu se poate lucra în clasă suficient pentru a se căpăta acest lucru. Până la urmă, şi cititul unei cărţi este tot temă pentru acasă. Ce facem, nu le mai cerem elevilor să citească?", spune directoarea de la "C. Negri".
"Trebuie regândit întreg sistemul de învăţământ"
O viziune de ansamblu asupra a ceea ce ar însemna rezolvarea temelor la şcoală ne-a oferit-o directoarea de la Şcoala Nr. 28, Camelia Bucşă: "Ar trebui regândit tot sistemul de învăţământ, pentru ca să se poată întâmpla acest lucru. În primul rând, ar trebui să se înceapă cu redimensionarea claselor. Una e să faci teme cu 15 elevi, alta e să ai peste 30 de copii în clasă. Altfel nu se poate, pentru că finanţarea vine şi ea la numărul de elevi. Ar trebui descongestionate programele, ar trebui schimbate categoriile de activităţi. Şi nu în ultimul rând, ar trebui spaţii pentru after-school. La noi nu există încă o metodologie clară a fiscalizării acestui after-school. S-a mers pe înfiinţarea lui pentru elevii care provin din medii dezavantajate. Dar şi elevii care vin din familii obişnuite au nevoie de supraveghere cât timp părinţii sunt la serviciu şi nici măcar n-au pe cine trimite să-l ia acasă. Şi aceştia ar putea efectua temele la şcoală, sub îndrumarea profesorilor", spune Camelia Bucşă.
Aceasta susţine că, în ceea ce priveşte volumul temelor pentru acasă, problema e destul de spinoasă. Deşi există încă din 1999 un ordin de ministru care prevede că temele nu pot depăşi o oră, maximum două pe zi, e greu de reglat acest lucru, mai ales la gimnaziu şi liceu, unde sunt mai mulţi profesori la clasă, iar temele se dau fără să se ţină cont de cât s-a primit de lucru la fiecare disciplină: "Fiecare profesor cere pentru obiectul său, dar nu ştie ce volum are copilul de lucru şi la celelalte. Nici ce ritm are acesta. Sunt situaţii în care se exagerează. Asta nu înseamnă că nu trebuie să dăm teme pentru acasă, dar trebuie să le echilibrăm. Mai sunt şi părinţi care vin şi ne cer să le dăm mai mult de lucru. Eu le-am tot spus cadrelor didactice că pot da teme suplimentare, dar care să nu fie obligatorii, să fie pentru cei care pot şi care vor să lucreze în plus", mai spune directoarea de la Şcoala Nr.28. Aceasta mai spune că are obiceiul să verifice prin sondaj, în fiecare an, volumul de teme primit la diferite clase şi a observat că este destul de consistent, în unele cazuri. Acolo a făcut recomandări şi char a discutat cu colegii, în cadrul consiliilor profesorale, pentru găsirea unor soluţii echilibrate.
Mai puţine materii
Tot de descongestionarea materiei şi de lipsa spaţiului vorbeşte şi directorul-adjunct de la CNVA, Romeo Zamfir: "Sistemul nostru de învăţământ nu este adaptat ca elevul să-şi poată face temele la şcoală, aşa cum vedem în Occident. After-school înseamnă şi spaţiu, şi cantină, şi loc de odihnă, pentru că nu poţi ţine copilul opt -zece ore la şcoală fără să mănânce sau să-i oferi posibilitatea să se odihnească. Apoi, noi avem prea multe materii de studiu. Dacă ar fi mai puţine, ar putea fi alocate profesorului mai multe ore pentru consolidare. La noi, consolidarea aproape că lipseşte la şcoală, din cauza volumului mare de informaţii care trebuie predat", declară Romeo Zamfir.
Cum cuvântul care defineşte cel mai bine atmosfera din CNVA este performanţa, directorul-adjunct a mai adăugat faptul că nu se pot obţine rezultate la concursuri fără ca elevii să lucreze individual acasă, multe ore în plus.
