Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale este neconstituţională, a decis, joi, Curtea Constituţională a României (CCR), care a admis sesizarea formulată de 50 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL.
Potrivit Agerpres, CCR a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. "În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor politice este neconstituţională", se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, CCR a constatat că legea criticată contravine principiului bicameralismului, având în vedere că, ignorând scopul iniţial şi obiectul de reglementare al propunerii legislative, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat un număr important de amendamente, care au fost de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia care a stat la baza iniţierii demersului legislativ. În acest mod, prima Cameră, cea de reflecţie, a fost exclusă de la procesul de legiferare, care ar trebui să reprezinte opera întregului Parlament.
"De asemenea, Curtea a constatat faptul că unele dintre textele cuprinse în legea supusă controlului nu întrunesc exigenţele impuse de principiul legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, exigenţe referitoare la condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii", se mai menţionează în comunicat.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Sesizarea adresată CCR, iniţiată de 29 de parlamentari ai USR, a mai fost semnată de 16 reprezentanţi ai PMP, trei ai PNL, un deputat neafiliat şi un deputat afiliat la USR.
Aceştia acuzau, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ.
