mi-am vândut cărţi le să pot înveli statuia tatei –
el bate coasa pe linie de cale ferată
şi se pregăteşte să moară de dor,
prietenii mei miros a glorie înainte de moarte,
iar tu,
frumoaso,
înveţi (pe linia orizontului) exerciţii de zbor
luna este gata să răsară în jurul altui pământ,
mama adună rufele aprinse de amurg,
viaţa osteneşte singură, până unde şi până când
ziua în care mi-am vândut cărţile
seamănă perfect cu statuia tatei dezvelită pe rug
Învelire şi Dezvelire (dosarele Z) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
PROFESORUL de LINIȘTE Ulciorul şi Cobiliţa de la Tata (pericopă) HAI SĂ FACEM GUTUI!!! DOR (dosarele XYZ) AŞA mi-a ZIS
Mai multe din această categorie:

