am ochi trimis la orizont/ s-aducă cer pe trup de lut,
dar ştiu că am de aşteptat/ – oare ce fel de început
(de la nimic) prin mâna lui/ (către nimic) mă trece iar?
o fi alt fel? n-o fi alt fel?/ darul o fi acelaşi dar?
mă tem – de n-o mai fi aşa/ – că nu-s în stare a primi
ofranda: miezul unei nopţi/ de amăgire-n miez de zi,
ori miezul unei zile lungi/ în miez de noapte, de ucis
prin somn, sub salcie, sub tei,/ sub îndurare, sub cais,
lângă atât şi-atât nimic,/ şi lângă tot – tot totul cest
(ne)cunoscut şi criminal,/ mag iezuit şi palimpsest!!!
şi dacă darul cel va fi/ cum a mai fost – banal, aşa –
mă-ntreb întruna şi mă mir:/ sigur că nu? sigur că da!
sigur că da, cade pe front/ – clipă de clipă – ochiul meu
trimis de marele nimic/ să cânte-n struna unui zeu
ascuns în tei, sub tei, ascuns/ cu tot cu dar, atunci, aici –
un dar la fel (alt fel) dar stins/ în noaptea unui licurici!!!
DAR din DAR (cu poetul Nichita Stănescu...în contra/ceas aniversar) Scris de Ion Zimbru
