Ei pleacă, nu stau! Eu nu plec, eu rămân
la coasă, la greblă, la furcă, la fân,
la viu şi la mort, la devreme şi-ncet!
Fii foarte atent: nu e Nici un Secret!
Adun, tot adun... dar şi scad, tot mai scad:
acest cu acel... şi acel din acest!
Fii foarte atent: nu e nici un păcat,
e simplu şi pur, minus-plus nici un rest!
Privesc primprejur: şi concret şi abstract
mă-mbie să stau până-n Ultimul Act,
de când până când - uite-aşa! - şi să cred
puţin despre mult în abstract şi concret!
Şi cred... şi aud nişte sfinţi osteniţi:
rămâneţi! rămâi! nu fugi! nu fugiţi!
Eu plec, şi tot plec! Ei nu merg, ei rămân
să caute acul în carul cu fân!
(Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou")
