sunt pe drumul cel bun
şi sunt umplut cu speranţe cum toţi deştepţii şi nebunii
care plâng şi râd şi scormonesc şi caută
cutia neagră a deşertăciunii !!!
sunt pe drumul cel bun
şi toţi mă aplaudă şi mă invidiază şi n-au curaj să spună –
nici măcar în ceasul al treisprezecelea –
că sunt înconjurat cu minciună !!!
sunt pe drumul cel bun
şi n-am voie să mă abat din cale nici măcar o secundă,
nu am voie nici să gândesc, nici să visez
că mai e puţin şi (mi) se înfundă !!!
ce mulţi oameni în urmă
aleargă şi se apropie unii lângă alţii şi alţii lângă unii –
toţi sunt pe drumul cel bun şi vor să afle
cutia neagră a deşertăciunii !!!
DRUMUL cel BUN (dosarele Z) Scris de Ion Zimbru
