(!) dragostea noastră-i DARE să ne ducă
unde n-am fost, dar unde chiar ni-i DAT
s-ajungem, vrem/nu vrem – numai ACOLO,
numai aşa ne trecem pe CURAT
şi ne suim din cale-n calendare,
bătuţi în cuie, condamnaţi la zid,
scrişi cu cerneală roşie sau neagră –
sfinţi straşnici, trişti, didactici în sfârşit (!)
(!) numai aşa dragostea noastră DARE-I –
cum DARE-A fost când moartea căprioarei,
s-astâmpere o FOAME şi o SETE,
a coborât şi-a plâns pe îndelete
în trupul celei blânde şi frumoase –
şi-apoi s-a scris şi s-a semnat pe oase:
eu n-am ce câştiga şi n-am ce pierde –
dragostea voastră? – DUMNEZEU s-o ierte (!)
