la deal şi la vale, prin sângele tău,
mă simt un titanic de-o viaţă întreagă –
şi caut, şi caut...şi încă nu văd
nimic temător – toţi se uită şi pleacă
departe de mijlocul tău majestos,
departe de marginea ta luminoasă,
de sufletul tău blând şi drept şi curat,
de inima ta cum un dor de acasă !!!
la deal şi la vale...şi parcă nimic
şi nimeni nu poate, nu vrea să mă ştie,
şi caut, şi caut – mai am orizont –
şi chem, şi tot chem, şi aud simfonie:
se vede gheţarul cum vine frumos
şi mult şi înalt şi tăcut...fii atentă –
rămân pentru pururea-n sângele tău,
aproape, aproape, aproape – legendă !!!
(Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou”)
