plec MÂINE!... bagajele-s gata:/ prenume şi nume!... atât! -
las timpul să piară în spaţiu!/ nu iau nici frumos, nici urât!
mă uit în OGLINDĂ: TRECUTUL/ zâmbeşte pe lung şi pe larg,
degeaba!... nu vreau să rămână:/ o hâţân, o şterg şi o sparg (!)
PREZENTUL îşi plânge părerea/ de rău: eu ce fac, dacă pleci?
nu am VIITOR, fără tine!/ nu am DUMNEZEU! nu am LEGI!
nu am orizont! nu am stare!/ ai milă! nu am nici un haz!
sunt IERI din sămânţă! şi zero!/ şi nu mai pot fi bun-rămas (!)
zadarnic!... pun ceasul să sune!/... e ULTIMUL ceas fără rost! -
şi sună! şi sună! şi sună!/... mă uit ca şi cum nu a/m fost:
e MÂINE!... plec mâine ACASĂ!.../... am casă departe, la SCHIT!
îţi las toată viaţa afară.../ ÎȚI LAS UNIVERSUL PORNIT (!)
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MÂINE (împăcare… în oglindă) Scris de Ion Zimbru
