(!) la început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede (!)
(!) apoi – distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete –
a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit din Întâmplare,
şi iar, şi iar – (ne)rod, (ne)drept – / Sămânţă de Continuare (!)
(!) sigur că da (!) sigur că da (!)/ mai înapoi, mai înainte,
plus-minus – Maica, într-un Rost,/ era şi ea printre Cuvinte (!)
(!) târziu? devreme? – nu mai ştiu – / printre Balade şi Idile,
a plâns Concret şi m-a Făcut/ fără Călcâiul lui Ahile (!)
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ULTIMA NE/ȘANSĂ (călcâiul zimbrului) Scris de Ion Zimbru
