Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”
Motto: "Bună dimineaţa, Vreme de Nălţat/ florile în fructe, nimfele în fluturi,/
gândurile-n visuri, visul în păcat.../ vreme de sfărmare-a şoaptei în săruturi!"
(Iolanda Cremene)
Şi m-ai ucis, doamna mea, m-ai ucis!
(însă m-ai ucis foarte frumos!)
mulţumesc cerului şi pământului tău,
nu pământului meu (care merge pe jos)!
Merge pe jos deoarece nu are sus –
adică nu are cer şi nu are nimic altceva
(nici măcar cuvânt şi haz nu mai are!)
numai al tău are de toate, doamna mea!
M-ai ucis frumos...şi nu ai nici o vină!
(eu am cerut, eu am aşteptat, eu am vrut,
eu am dictat ultimatumul, eu am luat
acreditarea pământului meu nepriceput!)
Sigur că da...începe judecata înaltă,
în care-s primul şi ultimul pârât!
N-am nevoie de apărare, doamna mea,
am imunitate...fiindcă nu m-ai ucis urât!
