Moto: "Dimineaţa-i bună, doamnă Dimineaţă,/ dacă din adâncul sufletului tău/ mi se suie-n Cale Rouă şi Lumină/ şi îndepărtare de Urât şi Rău!" (anonim folk)
Aştept să te văd, să te-ascult, doamna mea
cu ochii ca două biserici deschise
când vine povara iertării să-mi dea
cuvânt şi lumină din păsări ucise...
(atunci, la-nceputul oglinzii, pe deal,
când nici nu ştiam dacă sânt, şi pe vale)...
cu praştia mea de naiv criminal...
departe, departe de mâinile tale!
Aştept să te văd, să te-ascult, doamna mea
cu ochii ca două biserici închise
când steauă nu vrea să mai vină să stea
n-ograda cu fluturi, şotroane şi vise...
(acum, la sfârşitul oglinzii, când nu-i
nici loc şi nici fel şi nici timp de iertare
că sunt, până-n ultima clipă, haihui,
departe, departe...un rest de-ntâmplare)...!
Povara iertării (rechizitoriu) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
MĂRTURISANIE MOTANUL GALBEN (mi-au! şi miau!) CINEL! CINEL! FIINDCĂ (...ar putea fi ultima) SIGUR CĂ DA! EA ESTE!
Mai multe din această categorie:
