!raza a rămas pe retină, orbită.
frigul a tras zăvoarele peste vulturul pi.
walkiriile toarnă ne/tristeţe în pocale.
nu se mai face noapte. nu se mai face zi!
!sunt înger în flăcări. din spatele cerului,
parcă mă priviţi cu ochii mei,
parcă zburaţi cu aripile mele,
voi, vinovaţilor de naştere şi de moarte!
!voi, poeţilor săpători de fântâni
pe câmpia limbii române, rămâneţi aici,
pe singurul pământ cu „î” din „a”,
aici, în maternitatea „mioriţei”
şi a ţărnei de ţară, rămâneţi lângă mine,
dar nu vă plecaţi, nu vă plecaţi în afară!
!apropiaţi-vă cât mai departe.
sunt sclavul mirării. nu opriţi lacrămile.
încălziţi-vă, vinovaţilor de re/naştere.
însă, mai ales, nu vă ştergeţi de flăcări!
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Vulturul Pi (învăţăturile lui Nichita Stănescu către poeţii din Walhalla) Scris de Ion Zimbru

Mai multe din această categorie: