deseară mă duc la ileana/ maria m-a şters de pe listă
m-a prins când făceam jucărele/ sub teiul sfios c-o artistă
făceam jucărele naive/ cu mâinile începătoare
întinse spre foşnetul nopţii/ din crengile date în floare
artista-mi şoptea că e ana/ iar eu îi şopteam că-s manole
zicea s-o zidesc fără milă/ şi fără pretenţii frivole
zicea că n-altfel nu durează/ nimic din ce vrem împreună
că timpul ne este alături/ că vremea-i taman oportună
maria n-a vrut să priceapă/ că-i joacă ce-aude şi vede
a râs şi-a strigat că-i stăpână/ pe marile mele secrete
a plâns şi-a strigat că-ntru pururi/ vederile sale sunt certe
şi nici nu mi-a dat îndurare/ şi nici nu a vrut să mă ierte
artista mi-a spus că e gata/ cu jocul să mergem acasă
ce vis nalt şi sfânt las în urmă/ şi ce întâmplare frumoasă
stau singur şi-nvăţ fără ana/ nimica nicicând nu există
deseară mă duc la ileana/ mă duc să mă treacă pe listă
Deseară mă duc la Ileana (II) (dosarele Z) Scris de Ion Zimbru
